Noi alerte de vreme severă au fost emise în România. Cinci coduri portocalii și galbene de ninsori, viscol și vânt puternic vor afecta mai multe regiuni, în special zonele montane, în intervalul 25–26 februarie. Potrivit prognozelor, în intervalul menționat sunt așteptate precipitații moderate cantitativ, strat de zăpadă și viscol la munte, polei și ghețuș, precum și intensificări ale vântului. Fenomenele vor fi prezente mai ales în nordul, centrul și sud-estul țării.

La munte și la Maramureș va ninge, iar în Transilvania vor predomina ninsorile. La Dobrogea și Muntenia, începând din seara zilei de miercuri și pe parcursul nopții, vor fi precipitații mixte care se vor transforma treptat în ninsoare, iar pe alocuri se va forma polei și ghețuș. În Carpații Meridionali și de Curbură, cantitățile de apă pot ajunge la 10–15 l/mp, iar stratul nou de zăpadă va avea grosimi de 10–15 cm, transmite Antena 3 CNN.

În prima parte a zilei de 25 februarie, la altitudini de peste 1500 de metri din Carpații Meridionali și local în Carpații de Curbură, va fi cod portocaliu de viscol. Vântul va sufla cu rafale de 80–110 km/h, va viscoli și va troieni zăpada deja depusă, iar vizibilitatea va scădea sub 50 de metri. În aceeași zi, un cod galben de vânt va afecta cea mai mare parte a Moldovei, local în Transilvania, în vestul și sud-vestul Olteniei și în nordul Dobrogei, cu rafale de 50–70 km/h.

Noaptea de miercuri spre joi, în Carpații Meridionali și local în Carpații de Curbură, va fi cod galben de zăpadă viscolită, cu vânt care va sufla cu rafale de 70–85 km/h și va reduce vizibilitatea sub 100 de metri. Tot în această perioadă, la altitudini de peste 1500 de metri din Carpații Meridionali și local în Carpații de Curbură, va fi cod portocaliu de viscol, cu rafale de 80–110 km/h, viscol și vizibilitate sub 50 de metri.

Atenționarea este valabilă și pentru persoanele care intenționează să călătorească sau să tranziteze țara vecină în perioada menționată, în special pe rutele montane și în regiunile afectate de viscol și vânt puternic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cod portocaliu #ninsori #Romania #turisti #vreme rea

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.