Noi alerte de vreme severă au fost emise în România. Cinci coduri portocalii și galbene de ninsori, viscol și vânt puternic vor afecta mai multe regiuni, în special zonele montane, în intervalul 25–26 februarie. Potrivit prognozelor, în intervalul menționat sunt așteptate precipitații moderate cantitativ, strat de zăpadă și viscol la munte, polei și ghețuș, precum și intensificări ale vântului. Fenomenele vor fi prezente mai ales în nordul, centrul și sud-estul țării.

La munte și la Maramureș va ninge, iar în Transilvania vor predomina ninsorile. La Dobrogea și Muntenia, începând din seara zilei de miercuri și pe parcursul nopții, vor fi precipitații mixte care se vor transforma treptat în ninsoare, iar pe alocuri se va forma polei și ghețuș. În Carpații Meridionali și de Curbură, cantitățile de apă pot ajunge la 10–15 l/mp, iar stratul nou de zăpadă va avea grosimi de 10–15 cm, transmite Antena 3 CNN.

În prima parte a zilei de 25 februarie, la altitudini de peste 1500 de metri din Carpații Meridionali și local în Carpații de Curbură, va fi cod portocaliu de viscol. Vântul va sufla cu rafale de 80–110 km/h, va viscoli și va troieni zăpada deja depusă, iar vizibilitatea va scădea sub 50 de metri. În aceeași zi, un cod galben de vânt va afecta cea mai mare parte a Moldovei, local în Transilvania, în vestul și sud-vestul Olteniei și în nordul Dobrogei, cu rafale de 50–70 km/h.

Noaptea de miercuri spre joi, în Carpații Meridionali și local în Carpații de Curbură, va fi cod galben de zăpadă viscolită, cu vânt care va sufla cu rafale de 70–85 km/h și va reduce vizibilitatea sub 100 de metri. Tot în această perioadă, la altitudini de peste 1500 de metri din Carpații Meridionali și local în Carpații de Curbură, va fi cod portocaliu de viscol, cu rafale de 80–110 km/h, viscol și vizibilitate sub 50 de metri.

Atenționarea este valabilă și pentru persoanele care intenționează să călătorească sau să tranziteze țara vecină în perioada menționată, în special pe rutele montane și în regiunile afectate de viscol și vânt puternic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cod portocaliu #ninsori #Romania #turisti #vreme rea

ChatGPT poate rezolva un exercițiu în câteva secunde, însă în fața profesorului elevul trebuie să demonstreze că înțelege ceea ce a scris. Pentru cadrele didactice, o simplă explicație a pașilor de rezolvare poate fi una dintre cele mai eficiente metode de a vedea dacă tema a fost făcută de elev sau doar preluată de la inteligența artificială.

Profesoara de matematică Valentina Samson consideră că utilizarea AI pentru teme nu este, în sine, un lucru negativ. Totul depinde însă de modul în care elevul folosește aceste instrumente. Dacă răspunsul este copiat fără ca elevul să încerce să înțeleagă exercițiul, procesul de învățare este practic înlocuit.

„Problema nu este că elevul folosește ChatGPT, ci cum îl folosește. Dacă îi dă exercițiul și copiază răspunsul, evident că nu învață. Dar dacă încearcă singur, iar apoi folosește AI-ul pentru a verifica dacă a rezolvat corect, pentru a înțelege o greșeală sau pentru a vedea o altă metodă, eu chiar recomand acest lucru”, explică profesoara.

Pentru a verifica dacă elevii și-au făcut singuri temele, cadrul didactic le cere periodic să explice cum au ajuns la anumite rezultate. La fiecare lecție, aproximativ zece minute sunt rezervate verificării temei, spune Valentina Samson.

Inteligența artificială poate fi de folos și atunci când o explicație oferită la clasă nu este suficient de clară pentru un elev. Un instrument AI poate prezenta aceeași problemă într-un alt mod, poate explica o etapă sau poate identifica o eroare. Totuși, explicația primită nu înlocuiește exercițiul individual.

Aceeași preocupare este exprimată și de profesoara de biologie Ana Gîțu. Ea spune că elevii trebuie încurajați să-și folosească propria gândire și să nu lase inteligența artificială să parcurgă în locul lor întregul proces de învățare.

„Eu mereu îi încurajez pe copii să-și folosească gândirea și să-și antreneze conexiunile nervoase, pentru ca creierul nostru să funcționeze cât mai bine, trebuie să-l antrenăm prin procesul de învățare și memorare. Dacă nu îl antrenăm, nu mai dezvoltăm aceste conexiuni. De aceea, copilul trebuie să gândească, să deducă singur și să aibă situații în care să ofere singur răspunsul”, afirmă profesoara.

În opinia sa, una dintre principalele probleme apare atunci când elevii primesc răspunsul de-a gata.

”Folosind AI-ul, copilul nu pune gândirea și logica în mișcare. El primește răspunsul de-a gata și conexiunile nervoase nu sunt antrenate. În plus, răspunsurile generate de AI sunt uneori superficiale, incomplete și generalizate. Dacă elevul este pus să analizeze singur, atunci se vede diferența”, mai spune Ana Gîțu.

Utilizarea tot mai frecventă a AI în rândul elevilor a determinat și Ministerul Educației și Cercetării să introducă măsuri pentru folosirea responsabilă a acestor tehnologii. În 2026, MEC, împreună cu UNICEF, a lansat un curs despre inteligența artificială destinat elevilor de gimnaziu și liceu. Programul cuprinde 26 de lecții despre utilizarea responsabilă a AI, verificarea informațiilor și protejarea datelor.

În paralel, pentru cadrele didactice au fost organizate instruiri la care au participat aproximativ 900 de profesori, directori și reprezentanți ai autorităților educaționale.

Potrivit unui sondaj menționat de Ministerul Educației și Cercetării, 88% dintre copiii participanți folosesc inteligența artificială, iar fiecare al doilea elev o utilizează pentru realizarea temelor.