Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu a declarat în cadrul unei conferințe de presă că, în cadrul vizitei efectuate la București, a discutat cu oficialii de acolo despre intenția autorităților de la Chișinău de a cumpăra gaz vara și de a-l depozita în România. Acest lucru ar permite autorităților de la Chișinău să asigure securitatea energetică a Republicii Moldova, a ținut să precizeze Popescu.

„Una din soluții este să achiziționăm în vară gazul, să-l stocăm până în perioada de iarnă și după aceea să livrăm cetățenilor”, a mai adăugat ministrul care nu a precizat însă dacă discuțiile pe acest segment au „dat roade”.

„Republica Moldova are nevoie de soluții pentru a asigura securitatea energetică a țării. Există zeci de măsuri legislative, de dezvoltare a infrastructurii pe care țara noastră trebuie să le întreprindă pentru a consolida securitatea energetică a țării. Ne dorim să facem acest lucru în cooperare cu partenerii noștri, evident cu vecinii noștri, și în acest sens una din soluțiile și măsurile prin care vizăm și vrem să consolidăm securitatea energetică a țării este să avem capacități de înmagazinare a gazului în perioada de primăvară-vară, când gazul este mai ieftin și mai accesibil. Înmagazinăm acest gaz, îl achiziționăm în vară, să-l stocăm până în perioada de iarnă și după aceea să livrăm acest gaz cetățenilor, dar intenția este să cumpărăm acest gaz din timp. Pur logistic, noi avem doujă posibilități de a înmagazina acest gaz: 1. Depozitele de gaz existente din Ucraina și acolo există mecanisme, tot sistemul este deja bine pus la punct, pentru a înmagazina gazul în Ucraina, dar evident este în interesul nostru să avem posibilități de înmagazinare, inclusiv în România. Pe teritoriul Republicii Moldova nu avem astfel de capacități, prin prisma acestui obiectiv, noi într-adevăr am discutat la București anumite soluții care ne-ar permite treptat să putem stoca gaze cumpărate de Republica Moldova sau de companiile care vor importa gaz în Republica Moldova, astfel încât acestea să poată fi stocate în depozitele din România. Depozite deja existente în România? Da, în România și în Ucraina existe aceste depozite. Acum, în următoarele săptămâni urmează să vedem dacă este nevoie de construcția unor noi depozite sau nu. Cel puțin, din câte știm noi, depozitele din Rfomânia, la etapa actuală, sunt suplimentate doar în proporție de 75%, deci există volume de spațiu necesare pentru a stoca mai multe gaze și în perioada imediat următoare probabil nu este nevoie să construim noi depozite, dar în următoarele luni și chiar ani, desigur vor exista mai multe măsuri și eforturi de cosnolidare a securității energetice și deja vom decide dacă este nevoie de infrastructură suplimentară deja mai târziu. Dar la această etapă nu este nevoie de depozite noi”, a declarat Popescu.

Amintim că, în luna octombrie curent, Republica Moldova s-a confruntat cu o criză a gazelor naturale, după ce contractul cu Gazprom a expirat.

Ulterior, în data de 29 octombrie, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova a anunțat că Moldova a ajuns la un acord cu Gazprom pentru o perioadă de cinci ani.

Andrei Spînu a anunțat că prețul pentru gazul rusesc va fi de 450 de dolari per mia de metri cub, iar datoria istorică va fi achitată după efectuarea unui audit independent.

Acum 3 zile, Rusia a anunțat că nu va mai livra gaz de la 1 decembrie, dacă Moldova nu va achita volumele contractate din septembrie și octombrie, ultimat care a fost prelungit până vineri, 26 noiembrie.

#discuții #gaz #Nicu Popescu #Romania #stocare

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.