VIDEO „Vaccinați doar pe foaie”. Numărul cauzelor penale intentate în ultimele luni, raportate din Parlament

Până în prezent, 94 de cauze penale au fost pornite pe faptul falsificării certificatelor de imunizare COVID-19, precum și a acțiunilor de corupție care sunt comise în conexiune cu astfel de cazuri. Comisia protecție socială, sănătate și familie și Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a prezentat rezultatele acțiunilor privind prevenirea și combaterea fenomenului de falsificare a certificatelor de vaccinare împotriva COVID-19, realizate în ultimele luni de către autoritățile de drept din țară. Datele au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă, transmisă live pe RLIVE.MD.

Peste 70 de cauze penale se referă la acțiunile săvârșite de persoanele fizice, două cauze penale se referă la acțiunile persoanelor juridice și 22 de cauze penale se referă la acțiuni comise de persoane publice – angajați ai instituțiilor medicale, angajați ai organelor de drept etc. La 7 februarie curent, în instanța de judecată au fost expediate cu rechizitoriu deja trei cauze penale, care vizează falsul informatic, coruperea pasivă și confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale – certificate de vaccinare.

Potrivit membrilor Comisiei, în prezent elaborează un proiect de lege pentru înăsprirea sancțiunilor ce vizează falsul procesului de vaccinare, dar și pentru a optimiza și securiza sistemul electronic de evidență a persoanelor vaccinate.

„Fenomenul falsificării certificatelor de vaccinare este tratat cu maximă seriozitate de toate instituțiile statului, pentru că falsificarea certificatele Covid-19 reprezintă un risc major pentru sănătatea cetățenilor Republicii Moldova și pune în pericol credibilitatea campaniei de vaccinare”, a declarat deputatul PAS Dan Perciun.

Persoanele care vor fi găsite vinovate riscă pedepse de la 1 350 de unități convenționale (67 500 de lei), privarea dreptului de a ocupa anumite funcții publice, muncă neremunerată în folosul comunității, dar și privațiune de libertate de la 2 până la 15 ani.

#dosare penale #vaccinare #parlament

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.