Valul de căldură care a afectat în ultimele zile vestul Europei s-a extins către centrul și estul continentului, determinând autoritățile din mai multe state să emită avertizări de temperaturi extreme și să îndemne populația să evite deplasările în aer liber în timpul orelor de vârf.

Temperaturile au depășit pragul de 40°C în mai multe regiuni, inclusiv în Ungaria, România, Serbia și Polonia. La Budapesta au fost maxime de peste 40°C, în timp ce Bucureștiul și Belgradul au înregistrat luni temperaturi de peste 38°C.

În Slovacia a fost consemnat un nou record național de temperatură, de 40,5°C, depășind precedentul maxim stabilit în 2007, scrie Adevărul.

Avertizări de cod roșu în mai multe state

Autoritățile din Ungaria, Polonia, România, Serbia, Croația, Slovacia și Bosnia și Herțegovina au emis avertizări de cod roșu pentru caniculă. Populația este sfătuită să rămână în spații răcoroase, să evite expunerea la soare și să consume suficiente lichide.În Ungaria, guvernul a deschis peste 2.000 de centre climatizate pentru persoanele care nu își pot răcori locuințele. Premierul Péter Magyar a făcut apel la solidaritate și la protejarea persoanelor vulnerabile în perioada celor mai ridicate temperaturi.

Totodată, centrala nucleară de la Paks a primit o derogare temporară privind temperatura apei utilizate pentru răcirea reactoarelor, pentru a evita reducerea semnificativă a producției de energie.

Germania se confruntă cu probleme de infrastructură

Germania a înregistrat o temperatură record de 41,7°C în landul Brandenburg. Căldura extremă a afectat infrastructura rutieră și feroviară.

Mai multe porțiuni ale autostrăzilor A1, A9 și A10 au fost deteriorate după ce betonul s-a dilatat excesiv, fenomen cunoscut drept „blow up”, care apare în special pe sectoarele vechi de autostradă.<

În Leipzig, circulația tramvaielor a fost suspendată în unele zone după ce asfaltul topit a afectat liniile, iar în mai multe orașe au fost raportate întârzieri și anulări ale trenurilor din cauza defecțiunilor instalațiilor de climatizare.

Incendii și furtuni în sudul Europei

În Croația, autoritățile au emis cod roșu pentru capitala Zagreb și pentru regiunile turistice Split și Dubrovnik.Pe insula Vis, din Marea Adriatică, zeci de pompieri și mai multe aeronave intervin pentru stingerea unui incendiu de vegetație care afectează păduri de pini.

În Italia, regiunea Alto Adige s-a confruntat cu furtuni violente, inundații rapide și alunecări de teren, după precipitații torențiale care au depășit 50 mm într-o singură oră în unele localități.

Valul de căldură afectează producția de energie nucleară în Franța

Temperaturile ridicate au redus producția de energie electrică a centralelor nucleare din Franța, după ce apa râurilor utilizată pentru răcirea reactoarelor a depășit limitele prevăzute de normele de mediu.

Compania Electricité de France (EDF) a diminuat puterea mai multor reactoare, iar producția nucleară a coborât la cel mai redus nivel din ultimele nouă luni.

Scăderea producției a determinat o creștere accentuată a prețurilor energiei electrice. Contractele futures pentru luna iulie au urcat cu până la 27%, atingând aproximativ 81 euro/MWh, cel mai ridicat nivel din acest an.

Autoritățile franceze avertizează că până la șase centrale nucleare, cu o capacitate instalată totală de circa 18 GW, ar putea fi afectate dacă temperaturile ridicate persistă.

Pentru a compensa reducerea producției nucleare, Franța a majorat producția de energie în centralele pe gaze naturale și a redus exporturile de electricitate către statele vecine.

Presiune asupra sistemelor energetice din Europa de Est

În Ucraina, temperaturile de până la 38°C pun presiune suplimentară asupra rețelei electrice, deja afectată de atacurile asupra infrastructurii energetice.Operatorii de rețea au introdus întreruperi temporare ale alimentării cu energie în mai multe regiuni pentru a evita supraîncărcarea sistemului.

Compania energetică Yasno avertizează că echipamentele funcționează în condiții de solicitare extremă, după mai bine de patru ani de război și numeroase atacuri asupra infrastructurii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Franța analizează modificarea programului de lucru

Guvernul francez discută posibilitatea adaptării programului de lucru la temperaturile extreme.

Printre variantele analizate se numără modelul spaniol „zi intensivă”, prin care angajații încep activitatea dimineața devreme și o încheie în jurul orei 15:00, evitând intervalul cu cele mai ridicate temperaturi.

Autoritățile apreciază că episoadele de caniculă extremă vor deveni tot mai frecvente, ceea ce impune adaptarea modului de organizare a activităților economice.

Bilanțul victimelor continuă să crească

Organizația Mondială a Sănătății estimează că valul de căldură început în 21 iunie a provocat peste 1.300 de decese suplimentare în Europa.Franța a raportat peste 1.000 de decese asociate temperaturilor extreme, iar Spania peste 800.

În Polonia, doi participanți la un maraton de ciclism au murit după competiție, în condiții de temperaturi foarte ridicate. În Cipru, doi copii au fost găsiți decedați într-un autoturism parcat, iar în Germania poliția a raportat cel puțin 13 decese prin înec în timpul weekendului, pe fondul temperaturilor ridicate.

Europa Centrală și de Est este deosebit de vulnerabilă

Specialiștii consideră că statele din Europa Centrală și de Est sunt mai expuse efectelor valurilor de căldură din cauza infrastructurii urbane și a nivelului redus de utilizare a aerului condiționat.Numeroase cartiere construite în perioada socialistă sunt dominate de blocuri din beton prefabricat, proiectate pentru conservarea căldurii în sezonul rece, dar care acum acumulează temperaturi ridicate și oferă o ventilație limitată în timpul verii.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, rata utilizării aparatelor de aer condiționat în această regiune rămâne mult sub media europeană, ceea ce amplifică impactul valurilor de căldură asupra populației.

#canicula #cod roșu #Europa #victime

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri de prețuri din ultimii ani, chiar dacă locuințele din Chișinău rămân mai ieftine decât în majoritatea capitalelor europene. Potrivit celor mai recente date publicate de Global Property Guide, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a ajuns la 1.749 de euro pentru un metru pătrat, cu 27,7% mai mult decât în urmă cu doi ani și cu 63,5% peste nivelul de la sfârșitul anului 2023, scrie BANI.MD.

Analiza Global Property Guide, actualizată în octombrie 2026, compară prețurile locuințelor din 81 de piețe imobiliare și 237 de orașe din întreaga lume. Datele arată diferențe între capitale, atât în ceea ce privește costul unui metru pătrat, cât și ritmul de scumpire a proprietăților.

În Chișinău, după o perioadă de creșteri accelerate, piața dă primele semne de stabilizare. În trimestrul II al anului 2026, prețul mediu al apartamentelor a scăzut cu 1,1% față de trimestrul precedent, de la 1.768 la 1.749 de euro pe metru pătrat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de numai 1,7%, mult sub ritmul înregistrat în perioada 2024–2025.

Totuși, diferența față de acum aproape trei ani rămâne mare. În ultimul trimestru din 2023, un metru pătrat de apartament în Chișinău costa în medie 1.070 de euro. În prezent, pentru aceeași suprafață, cumpărătorii trebuie să achite cu aproximativ 679 de euro mai mult. Astfel, un apartament de 60 de metri pătrați, evaluat teoretic la 64.200 de euro la sfârșitul anului 2023, ar costa acum aproape 105.000 de euro, adică cu peste 40.000 de euro mai mult.

Comparativ cu alte capitale din regiune, Chișinăul continuă să aibă printre cele mai mici prețuri. La București, metrul pătrat costă în medie 2.312 euro, cu aproximativ 32% mai mult decât în Capitala Republicii Moldova. La Kiev, prețul este de 2.005 euro, la Sofia de 2.538 de euro, iar la Budapesta ajunge la 3.553 de euro.

O situație interesantă se înregistrează în România, unde prețurile apartamentelor din București au crescut cu 39,1% în ultimii doi ani și au depășit ritmul de scumpire din Chișinău. Și în Sofia, majorarea a fost de 37,9%, în timp ce la Belgrad prețurile au avansat cu 30,2%, iar la Budapesta cu 29,4%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La polul opus se află unele dintre cele mai scumpe orașe din Europa. La Zurich, prețul mediu al unui metru pătrat ajunge la 18.499 de euro, de peste zece ori mai mult decât în Chișinău. În centrul Luxemburgului, un metru pătrat costă 10.471 de euro, la Copenhaga 10.048 de euro, la Paris 9.630 de euro, iar la Amsterdam 8.545 de euro.

Deși locuințele sunt mult mai scumpe în aceste orașe, evoluția prețurilor a fost diferită. În Luxemburg, proprietățile s-au ieftinit cu 6,5% în ultimii doi ani, în timp ce la Londra scăderea a fost de 2,9%. Amsterdam a înregistrat o reducere ușoară, de 0,2%, iar în Paris prețurile au crescut cu 3,8%.

La nivel mondial, cele mai ridicate prețuri sunt raportate în Hong Kong, unde metrul pătrat costă în medie 24.184 de dolari, urmat de Zurich și Singapore, unde prețul ajunge la 17.110 dolari.

Datele Global Property Guide arată că, în ansamblu, 55 dintre cele 81 de piețe analizate au înregistrat creșteri anuale ale prețurilor locuințelor. Majorarea mediană a fost de 3,7%, ceea ce evidențiază continuarea presiunilor asupra piețelor imobiliare, dar cu diferențe semnificative între regiuni.

#apartamente #Chisinau #scmpiri