Viceprimara Capitalei, Irina Gutnic, a venit astăzi, în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale, cu noi detalii despre verificările inopinate, operate de ANRE în data de 3 februarie la sediul Apă-Canal Chișinău.

„Pe 3 februarie, unul dintre directorii ANRE împreună cu 6 persoane au venit la sediul Apă-Canal Chișinău în control inopinat. Motivul controlului inopinat au fost declarațiile în presă după deconectarea energiei electrice despre riscul sistării aprovizionării cu apă a consumatorilor din sectoarele Botanica și Telecentru. Apă-Canal a fost deschisă față de acest control. Colegii au asigurat tot suportul deoarece toate deciziile luate de comitetul tehnic al Apă-Canal Chișinău pe perioada deconectării energiei electrice au fost în strictă conformitate cu instrucțiunile aplicabile în așa caz”, a conchis viceprimara.

Mai mult, Gutnic a declarat că, „imediat după deconectarea energiei electrice la Albișoara 38, dispeceratul a pierdut legătura cu dispeceratele din toate sectoarele”.

„Conform deciziei comitetului tehnic a Apă-Canal Chișinău, imediat după deconectarea energiei electrice la Albișoara 38, dispeceratul a pierdut legătura cu dispeceratele din toate sectoarele. Respectiv monitorizarea presiunii și a debitelor în rețea era imposibil de vizualizat. Pentru a evita riscul de perturbare a întregului sistem de alimentare cu apă, decizia a fost de a deconecta pompele la stațiile din sectoarele Telecentru și Botanica, iar consumatorii din 3 străzi au avut un debit redus de apă. Pe parcursul zilei, niciun consumator nu a fost debranșat de la rețea, iar în orele de vârf s-a transmis informația că la etajele superioare ale blocurilor de locuit că apă la consumatori nu putea fi pompată, iar respectiv exista risca ca apă să nu ajungă la robinet”.

Viceprimara a mai declarat că, dacă specialiști vor constata că, „în cazul în care în actul de control al ANRE, reprezentați delegați în control, care sunt de profesie juriști, economiști și specialiști în IT, vor constata că nu era necesar de a asigura acest risc doar pentru a face pe plac celor care dau astfel de comenzi, vom contesta indiscutabil, iar pe viitor, răspunderea va fi pe seama acestora”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că joia trecută, din cauza datoriilor acumulate de Apă-Canal pentru energia electrică, Premier Energy a deconectat, timp de câteva ore, lumina în blocul administrativ.

Ulterior, primarul Capitalei, Ion Ceban, a anunțat că a găsit o soluție, adăugând că „până marți s-a luat o pauză, după care vom relua discuțiile”. Marți va fi data de 7 februarie 2023.

Vineri, ANRE a anunțat că a inițiat un control inopinat, pentru a elucida aspectele privind calitatea și continuitatea funcționării serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare în municipiul Chișinău.

#ANRE #deconectari #Irina Gutnic #SA Apă Canal #verificari #viceprimara

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.