Incidența COVID-19 în țară este în continuă scădere. Autoritățile din sănătate anunță despre o scădere cu peste 16%, comparativ cu săptămâna precedentă. Anunțul a fost făcut de către secretara de stat a Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, într-o confeință de presă, transmisă pe RLIVE.MD

„Raportat la numărul maxim de infectări pe care le-am înregistrat la mijlocul lunii octombrie, aceasta constituie o descreștere de cca 30%. La nivel național, în mediu, incidența pentru ultimele șapte zile constituie 220 de cazuri la 100 mii de locuitori. Deci, practic, am coborât sub nivelul pragului de alertă roșie”, menționează Svetlana Nicolaescu.

În prezent, sub cod roșu se află municipiul Chișinău și Bălți, raionul Vulcănești și Glodeni, dar și regiunea transnistreană unde se înregistrează un număr semnificativ de cazuri.

Totodată, se reduce și rata de spitalizare. La moment sunt 35 de spitale unde sunt activate paturi pentru pacienții COVID-19. Rata de ocupare este sub 80%. În continuare sunt internați în instituțiile medicale 2771 de pacienți, în terapie intensivă fiind 341 de pacienți diagnosticați cu COVID-19.

„Putem constata că Moldova a trecut de punctul critic în acest val. Ne așteptăm să scadă în continuare și presiunea asupra sistemului medical. Dar, acest lucru nicicum nu trebuie luat ca un motiv de relaxare pentru că de modul în care ne vom comporta în perioada următoare, va depinde foarte mult evoluția următoare, mai ales la nivel național”, a mai adăugat Svetlana Nicolaescu.

Ministerul mai precizează că la moment în jur de 26% din populația generală din Republica Moldova au fost imunizate cu schema completă.

#COVID-19 #Ministerul Sănătății #vaccin anti covid

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.