Tinerii din Republica Moldova, începând cu vârsta de 15 ani, pot fi legal implicați în activități politice, a declarat vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, în cadrul emisiunii „Rezoomat, difuzată” la Rlive TV.

„Avem o realitate. Oricum, tinerii sunt implicați în activități politice, de repartizare a flyerelor, fluturașilor. Avem o altă realitate – legislația, care spune clar că tinerii pot fi încadrați în activități de muncă. Parțial, cu o normă redusă. Poți să închei contract de prestări-servicii cu un tânăr. În plus, partidele politice primesc alocații de la stat pentru implicarea tinerilor în procesul politic”, a explicat Postica.

Vicepreședintele CEC a menționat că legea recunoaște statutul de „tânăr” începând cu vârsta de 14 ani. Astfel, implicarea acestora în acțiuni politice, precum distribuirea materialelor electorale sau alte forme de voluntariat politic, este nu doar posibilă, dar și încurajată.

„Conform legii, tânăr este persoana de la 14 ani. Tânăr este persoana care are 14-35 de ani”, a punctat Pavel Postica.

În același context, oficialul a adus în discuție contradicția între lipsa de implicare a tinerilor în viața politică și lipsa de oportunități oferite acestora pentru a se familiariza cu procesul politic înainte de a avea drept de vot.

„Noi ne plângem că tinerii nu se implică în procesul politic și electoral. Ei nu vin și nu participă la vot. Întrebarea este: cum vrem să excludem tinerii până la vârsta de 18 ani de la procesul politic și electoral, iar la 18 ani le cerem să participe la alegeri?”, a adăugat vicepreședintele CEC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEC #Pavel Postica #rezoomat

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.