Mai mulți moldoveni au pierdut în total peste 3,7 milioane de lei, fiind amăgiți cu investiții în criptomonede. Schema de escrocherie ar fi fost pusă la cale de către doi tineri de 21 și 29 de ani, de comun cu alte persoane.

Suspecții ar fi făcut parte dintr-un grup criminal organizat, alți membri ai căruia încă sunt identificați. Persoanele implicate în comiterea infracțiunii contactau victimele și le propuneau investiții cu tranzacționarea valutei virtuale, determinându-le să transfere bani pe conturile bancare gestionate de presupușii escroci.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Cea mai mare parte din banii obținuți de la victime se transmiteau unui alt membru al acestui grup, iar pentru a garanta siguranța transmiterii acestor mijloace bănești de la victime către grupul criminal organizat, victimei i se comunica o parolă, care era utilizată de persoana care urma să primească banii”, notează procurorii.

Ulterior, erau create portofele electronice pe diferite platforme anonime care nu stochează datele de identitate ale utilizatorilor, acolo fiind depozitați banii. Apoi, sumele erau convertite în criptomonede și distribuite pe alte conturi electronice ale altor membri ai grupului criminal organizat, pentru a ascunde urmele infracțiunii.

În cadrul acțiunilor de urmărire penală la învinuiți au fost identificate și sechestrate mijloace bănești în diferite valute, în valoare totală de peste 800.000 lei. De asemenea, un bun imobil cu valoare de peste jumătate de milion de lei a fost sechestrat.

Dosarul a fost trimis în instanță, iar suspecții riscă până la 15 ani de pușcărie, amendă de până la 20.000 de unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

#banuiti #criptomonede #dosar #escrocherie #instanta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.