Pe an ce trece, relația dintre cele două maluri de Prut este din ce în ce mai strânsă, România oferind suport substanțial țării noastre în cele mai variate domenii. În cadrul unui interviu exclusiv pentru Realitatea.md, Adrian Dupu, secretar de stat în Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, a vorbit despre proiectele desfăşurate de-a lungul timpului, atitudinea sa față de oamenii din Moldova și alte lucruri frumoase, care ne unesc.

Oficialul recunoaște că s-a adaptat destul de rapid în Republica Moldova. Până să obțină funcția de secretar de stat al DRRM, Adrian Dupu a locuit șase ani la Chișinău.

„Cunosc foarte bine Republica Moldova, cunosc foarte bine oamenii. Vin aici ca acasă, fiindcă mi-a fost „acasă” mulți ani de zile”.

Potrivit oficialului român, colaborarea eficientă dintre Chișinău și București se datorează viziunilor pro-europene ale conducerii din Republica Moldova, viziuni care coincid cu cele ale conducerii din România.

„Am avut și avem, în ultimii ani, un lanț de crize, în care România a fost alături de Republica Moldova și a fost în prima linie a suportului oferit de către comunitatea europeană. Am avut criza pandemică, când România a susținut Moldova atât cu echipament și produse medicale, cât și cu medici și vaccinuri. Apoi a început războiul Rusiei împotriva Ucrainei, urmat de criza refugiaților. România a fost prima țară care a venit în sprijinul Republicii Moldova, pentru a gestiona afluxul mare de refugiați. Acum ne confruntăm cu o criză energetică la nivel mondial și România sprijină Republica Moldova”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă suportul oferit în plan economic și financiar, România susține domeniul culturii din țara noastră, organizând o multitudine de evenimente culturale, menite să promoveze valorile noastre comune și identitatea poporului românesc.

„Misiunea Departamentului este de a consolida comunitatea de limbă, cultură, istorie, tradiții și spiritualitate. Încercăm să promovăm toate lucrurile care ne unesc. Nimeni nu poate să nege că avem o cultură comună, că avem aceleași tradiții, că vorbim aceeași limbă comună, că avem aceleași credințe. Trebuie să știm că ne unesc lucruri mult mai profunde decât crizele. Și atunci este normal să promovăm cultura, educația și limba română”.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

„Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova #Republica Moldova #Romania #secretar de stat

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.