VIDEO Vladimir Plahotniuc va fi extrădat în Moldova: Data fixată, detaliile păstrate secrete

Vlad Plahotniuc va reveni în Republica Moldova pe 25 septembrie, însă autoritățile nu oferă alte detalii din motive de securitate. Într-un interviu pentru IPN, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat că a fost stabilită data și au fost stabilite toate circumstanțele.

„Cum am și spus, la data de 25 septembrie persoana va fi aici, în Chișinău. Dar noi trebuie să înțelegem un aspect: este vorba despre securitate, este vorba de anumite elemente care le asigură colegii și în momentul în care absolut dai toate elementele respective, creez anumite riscuri, inclusiv pentru colegii care urmează să fie identificați ca să meargă în această deplasare. Anumite elemente cumva pot pune în pericol deplasarea”, a declarat Cernăuțeanu.

Potrivit șefului IGP, informațiile privind mijlocul de transport, traseul și personalul implicat în misiune nu vor fi dezvăluite.

„Sunt elemente de asigurare, atât pentru persoana căutată, cât și pentru persoanele care merg în aceste exerciții. Or ne-am putea trezi în acel avion fie cu persoane care cumva bulversează anumite procese, fie cu alte aspecte de provocare. Noi trebuie să minimizăm aceste riscuri”, a spus el.

De asemenea, Viorel Cernăuțeanu a subliniat că este important să fie asigurat procesul de extrădare, astfel încât persoana vizată să ajungă în Republica Moldova, să se prezinte în fața instanței pentru a-și expune argumentele, iar procurorii – pentru a formula acuzațiile.

„Am spus pentru claritate, ca să nu se creeze un aspect de tergiversare sau care va induce în eroare opinia publică. (…) Nu trebuie să facem un show televizat”, a spus el.

După extrădarea în țara noastră, Vladimir Plahotniuc va fi plasat în Penitenciarul nr. 13, iar mai departe responsabilitatea revine procurorilor

„Deci, mai departe, decizia va aparține Procuraturii. Este cert faptul că în momentul în care îl vom aduce, persoana va fi transportată și plasată în Penitenciarul nr. 13. Deci, în primă fază aici se termină procedura de extrădare. În momentul în care ajunge la Penitenciarul 13, deja procurorii vor decide mai departe dacă acest proces de transportare, de audiere, de interogare, de mergere în instanța de judecată îl asigură instituția polițienească sau instituția penitenciarului sau poate CNA-ul”, a declarat Cernăuțeanu pentru IPN.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că ministra Afacerilor Interne declarase că Poliția Națională a elaborat deja un plan de extrădare. Ea a menționat că toate opțiunile logistice sunt analizate, astfel încât transferul lui Plahotniuc în Republica Moldova să fie realizat „în cel mai scurt timp posibil”.

Fiind întrebată despre data exactă a revenirii fostului lider democrat, Daniella Misail-Nichitin a confirmat că în spațiul public a circulat informația privind ziua de 25 septembrie. Totuși, ea a subliniat că această dată este una preliminară, dependentă de procedurile tehnice și diplomatice.

Vlad Plahotniuc ar putea fi extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie 2025

#Viorel Cernăuțeanu #extradare #Vlad Plahotniuc #Moldova

Europarlamentarii votează joi, 9 octombrie curent, cele două moțiuni de cenzură depuse împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunță AFP și site-ul Parlamentului European. Dezbaterile asupra celor două texte au avut loc pe 6 octombrie 2025, în plenul legislativului european.

Cele două moțiuni au fost depuse în luna septembrie de către grupul „Patrioți pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, și de grupul Stângii din Parlamentul European.

Moțiunea „Patrioților pentru Europa”: Documentul, înregistrat pe 16 septembrie 2025, acuză Comisia Europeană că nu a reușit să oprească migrația ilegală către Uniunea Europeană și că a semnat unilateral Acordul Mercosur cu țările din America Latină, în decembrie 2024, „ignorând opoziția fermă a mai multor parlamente naționale, a Parlamentului European și a agricultorilor europeni”.

Totodată, eurodeputații denunță „lipsa unui mandat oficial” în negocierea acordului comercial SUA-UE, acuzând executivul comunitar că „a ignorat flagrant echilibrul instituțional consacrat în tratate”.

Moțiunea grupului Stângii: Depusă în aceeași zi, moțiunea Stângii invocă „lipsa de acțiune a Comisiei” față de „atacurile militare brutale ale guvernului israelian” și „încălcările sistematice ale dreptului internațional în Gaza”. De asemenea, documentul acuză Comisia că a acceptat un acord comercial UE–SUA fără mandat, prejudiciind interesele europene, și că nu a tratat criza climatică și socială cu măsuri de anvergură.

Potrivit digi24.ro, în discursul său din plenul PE, pe 6 octombrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut unitate între forțele pro-europene, acuzând că adversarii blocului comunitar încearcă să-l destabilizeze din interior.

„Obiectivul acestei unități nu este în mod necesar să fim de acord în fiecare detaliu… Obiectivul este panorama de ansamblu – să ne unim în jurul a ceea ce avem în comun, pentru a sprijini europenii într-o lume periculoasă”, a spus von der Leyen, potrivit AFP și EFE.

Șefa Comisiei a avertizat că „adversarii Uniunii Europene nu doar exploatează diviziunile, ci le și incită activ”, menționându-l explicit pe președintele rus:

„Vladimir Putin nu își ascunde disprețul față de Uniunea noastră și față de fundamentele ei. Nu își ascunde nici bucuria față de toți prietenii săi obedienți din Europa, care fac munca pentru el. Este cel mai vechi truc din lume: semănarea diviziunii și răspândirea dezinformării, pentru ca europenii să se lupte între ei.”

Cele două moțiuni de cenzură vor fi votate separat de Parlamentul European, necesitând o majoritate de două treimi pentru a fi adoptate – o condiție dificil de atins. Este pentru prima dată în actualul mandat când Ursula von der Leyen se confruntă simultan cu două moțiuni de cenzură, venite din extremele politice ale spectrului european: dreapta naționalistă și stânga radicală.