Comisia Electorală Centrală (CEC) din Comrat a anunțat primii doi candidați înregistrați în cursa pentru alegerile bașcanului, care vor avea loc pe 30 aprilie curent, când va expira mandatul Irinei Vlah. Cu câteva zile înainte, Irina Vlah comentase precampania acestor alegeri, la emisiunea „Puterea A Patra”, ediția de luni, 6 martie curent, dând de înțeles că nu s-au depus suficiente eforturi.

„Prima dată văd așa campanie… Oamenii nu înțeleg ce se întâmplă, nu știu lista candidaților. Pun multe întrebări, cu cine noi putem să lucrăm mai departe? Săptămânile viitoare poate vom avea o claritate cine va fi favorit în această cursă. Acum, toți sunt pe o linie. La început toți au probleme în a fi cunoscuți, lumea nu știe despre acești candidați și încrederea acum în toți sunt la 7-8 procente. De aceea, ei trebuie să lucreze mult”, a declarat Irina Vlah, explicând că, până a candida la alegerile de bașcan în 2015, a muncit pentru asta din 2010.

Astfel, potrivit ei, va avea loc cu siguranță al doilea tur, pentru că niciunul nu are șanse să obțină voturile necesare din primul.

„Eu am reușit, dar am lucrat mult timp, am început în 2010. Am lucrat 4 ani, până la 2015. În fiecare zi am fost în regiune, am știut fiecare om care trăiește acolo. Am lucrat mult. Eu nu am văzut ca, ultimii 4 ani să lucreze cineva, cum am lucrat eu. Eu cred că fiecare candidat care vrea să câștige la alegeri tebuie să lucreze nu doar două luni în campanie, ci 4 ani”.

Pe lângă Nicolae Dudoglo și Grigori Uzun, deja înregistrați, deputații APG Serghei Cimpoeș și Serghei Cernev, precum și foștii bașcani Mihail Formuzal și Dmitri Croitor și-au arătat intenția de a candida. Erau zvonuri și despre Vadim Ceban de la Moldovagaz și Alexandr Stoianoglo, procurorul general suspendat. Ambii însă au negat.

Irina Vlah guvernează din 15 aprilie 2015 în UTA Găgăuzia. Ea este prima femeie care a ajuns în funcția de bașcan, deținând două mandate consecutive, iar conform legii nu mai are dreptul să mai candideze.

VIDEO Irina Vlah va rămâne în politică. Nu oferă multe detalii, dar este convinsă că Maia Sandu nu va mai fi președintă

#alegeri #bascan #Irina Vlah

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.