Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a cerut o anchetă internațională în cazul avionului rusesc doborât care, potrivit Rusiei, transporta prizonieri ucraineni în drum spre un schimb de prizonieri, scrie AFP, potrivit Agerpres.

„Este evident că ruşii se joacă cu vieţile prizonierilor ucraineni, cu sentimentele părinţilor lor şi cu emoţiile societăţii noastre”, a spus președintele în discursul său zilnic, fără a confirma sau infirma dacă victimele aflate la bord erau prizonieri ucraineni.

Autorităţile ruse afirmă că 74 de persoane, dintre care 65 de prizonieri de război ucraineni, au murit după ce avionul militar în care se aflau a fost doborât miercuri în regiunea Belgorod, în apropiere de graniţa cu Ucraina. „Trebuie să stabilim toate faptele în mod clar şi pe cât posibil, în condiţiile în care avionul a fost doborât pe teritoriul Rusiei, ceea ce este în afara controlului nostru”, a transmis preşedintele Zelenski într-un clip video publicat pe reţelele de socializare.

Rusia acuză Ucraina de prăbușirea avionului, calificând distrugerea aeronavei drept un „act terorist”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Armata ucraineană a precizat că era planificat un schimb de prizonieri pentru miercuri și a declarat că Rusia este responsabilă de protejarea prizonierilor de război ucraineni aflați în custodia sa. Ucraina a dat asigurări că va continua să vizeze instalațiile și avioanele militare rusești din regiunea Belgorod.

Ucraina nu a confirmat dacă în urma prăbușirii avionului au fost uciși prizonieri de război ucraineni și nici dacă avionul a fost doborât de arme ucrainene. Preşedintele Zelenski a adăugat că a dat misiunea mai multe agenţii de stat să încerce să efectueze investigații ale accidentul.

#Ancheta #Ucraina #Zelenski

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.