Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Sfânta Muceniță Tatiana: Peste 97 mii de moldovence sărbătoresc astăzi ziua numelui

25 Ian. 2024, 07:00
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Vlada Ciorici
25 Ian. 2024, 07:00 // Actualitate //  Vlada Ciorici

Creștinii ortodocși din Republica o cinstesc astăzi, 25 ianuarie, pe Sfânta Muceniță Tatiana, făcătoare de minuni și ocrotitoarea tinerilor. În țara noastră își sărbătoresc astăzi onomastica 97.271 de femei care poartă numele în cinstea sfintei Mucenițe. În lume, Sfânta Tatiana este ocrotitoarea tinerilor şi studenţilor, iar în Rusia, Ucraina şi Belarus sărbătoarea este cunoscută şi ca ziua studenților.

Sfânta Tatiana s-a născut la Roma, în secolul al III-lea, în vremea împăraţilor Alexandru Sever şi Maximian. Tatăl Muceniţei, deşi a fost ales de trei ori proconsul în administraţia imperială, era creştin şi fiica lui a primit o aleasă educație creștină. Tatiana a refuzat să se căsătoreasc şi a ales viaţa monahală. Pentru dăruirea cu care-şi împlinea misiunea, ea a fost numită diaconiţă într-o biserică din Roma.

Este un nume de origine slavă, derivat din numele de origine romană “Tatianus” de la clanul roman Tatius. Astăzi, numele este folosit cu precădere în rândul rușilor, cu semnificația de prințesă. Mai este folosită și forma prescurtată a numelui Tania. Persoanele care poartă acest nume sunt sensibile și emotive, dar și idealiste în același timp. În fața ostilităților au tendința să se închidă în ele, dar sunt și determinate și curajoase.

Femeia care poartă aceste nume este afectuoasă, simpatică, dar în același timp, cu principii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Nov. 2026, 20:00
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
01 Nov. 2026, 20:00 // Slider //  Ana Panaguța

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!