Astăzi, 1 iunie, Republica Moldova este gazda Summitului Comunității Politice Europene (CPE), reuniune ce se va desfășura la Castel Mimi, în localitatea Bulboaca, raionul Anenii Noi. Evenimentul, conform agendei, va începe la ora 10:00, cu întâmpinarea delegaților străine și se va încheia la ora 17:30, cu o conferință de presă susținută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, împreună cu liderii europeni.

Și-au anunțat prezența la eveniment: președintele României, Klaus Iohannis; președintele Franței, Emmanuel Macron; președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan; președintele Republicii Bulgaria, Rumen Radev; președintele Greciei, Katerina Sakellaropoulou; președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, dar și alți oficiali europeni. Deocamdată, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, nu și-a confirmat prezența la eveniment.

De asemenea, la reuniune va participa și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola; președintele Consiliului European, Charles Michel; preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și Josep Borrell, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Pe parcursul zilei de miercuri, 31 mai, în jur de 20 de delegații, printre care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, șeful diplomației europene, Josep Borell, au sosit la Chișinău. Restul urmează să sosească astăzi, în prima jumătate a zilei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile de la Chișinău au acreditat, pentru reflectarea evenimentului, 656 de jurnaliști, dintre care 177 sunt din Republica Moldova.

Primul Summit al Comunității Politice Europene a avut loc în anul 2022, la Praga, Cehia, și a întrunit lideri din 44 de țări europene.

#delegatii oficiale #Guvernul Republici Moldova #Moldova #programul zilei #Summitul EPC #UE

Plățile informale din sistemul medical continuă să fie o problemă, recunoaște ministrul Sănătății Alexandru Gasnaș. Oficialul a precizat că fenomenul este complex și că nu trebuie creată impresia că toți medicii sunt corupți sau că toți pacienții oferă bani informal.

Este o parte de sistem și noi nu ar trebui să punem presiune indirect doar că simbolizăm că toți medicii sunt corupți sau pacienții achită banii informali în sistem”, a declarat Gasnaș.

Ministrul susține că autoritățile trebuie să explice atât medicilor, cât și pacienților care sunt serviciile medicale gratuite și ce drepturi au bolnavii.

”Noi avem programul unic în care sunt incluse toate serviciile care sunt gratis pentru pacienți”, a explicat oficialul.

Potrivit lui Gasnaș, una dintre probleme apare atunci când la aceeași ușă a medicului se formează mai multe fluxuri de pacienți – cei veniți în regim de urgență, cei programați, dar și cei care urmează deja un tratament. Aceste situații creează cozi și, implicit, riscuri pentru apariția plăților informale: „Aceste rânduri duc necondiționat la anumite riscuri de plăți informale”.

Gasnaș consideră că digitalizarea traseului pacientului și transparența procesului ar putea reduce aceste riscuri.

„Prin digitalizarea traseelor, claritatea traseelor și diminuarea componentei umane de a decide când și unde intră, iar rândurile să fie mai transparente, va rezolva o parte din aceste plăți informale”, a declarat el.

În același timp, ministrul i-a îndemnat pe pacienți să nu accepte condiționarea serviciilor medicale gratuite și să raporteze cazurile în care li se cer bani. Potrivit oficialului, informațiile despre astfel de cazuri sunt transmise și discutate cu Centrul Național Anticorupție, iar autoritățile încearcă să identifice zonele din sistem în care riscurile sunt mai mari.

Conform datelor din studiile de monitorizare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) și a rapoartelor de profil, percepția și interacțiunea cu corupția în spitale arată astfel: 13% dintre pacienți recunosc direct că au efectuat plăți informale (bani oferiți ilegal) în legătură cu tratamentul medical primit; 3% dintre cetățeni au declarat că au oferit cadouri medicilor sau personalului medical pentru a se asigura că sunt tratați corespunzător; 7% din populație s-a confruntat direct cu o situație critică: ei sau un membru al familiei nu au putut primi tratamentul medical necesar din cauză că au refuzat sau nu au avut posibilitatea de a mitui medicul.