Summitul Comunității Politice Europene, organizat la Chișinău, este un eveniment istoric care demonstrează că Republica Moldova există pe harta Europei și că statul nostru poate și trebuie să iasă din „zona gri” a geopoliticei. Mai mult, ”summitul poate aduce societății moldovenești mult mai multe avantaje pe viitor în comparație cu acele dezavantaje, provocate de procesul organizatoric al evenimentului”. Declarațiile au fost făcute de analistul politic, Ion Tăbîrță, într-un interviu oferit exclusiv pentru Realitatea.md.

Comentatorul politic a explicat și care sunt acele beneficiile în urma organizării acestei reuniuni la Chișinău.

„La partea practică autoritățile prezintă următoarele beneficii: vizibilitatea internațională va duce la promovarea Republicii Moldova în atragerea investiților; evenimentul va genera surplus de venituri pentru domeniul HoReCa; vizibilitatea Republicii Moldova va duce la stimularea dezvoltării turismului; dezvoltarea relațiilor economice a țării noastre cu alte state europene. Toate aceste beneficii cu caracter social-economic nu vor veni în mod automat pentru Republica Moldova, dar în funcție de capacitățile autorităților moldovenești de a realiza oportunitățile pe care desfășurarea summitulului Comunității Politice Europene în Republica Moldova le creează pentru dezvoltarea statului nostru. Însă nu mai puțin importantă, poate chiar mai importantă, este partea simbolică a acestui eveniment. Desfășurarea summitulului Comunității Politice Europene în țara noastră este o demonstrație clară că Republica Moldova a început să existe și să conteze pe harta Europei. Până în anul 2022, statele Parteneriatului Estic, printre care și Republica Moldova, nu aveau garantate perspectiva europeană din parte UE. Pe lângă faptul că decizia de a desfășura summitul în țara noastră este una de avans, este și una de recunoaștere a eforturilor Republicii Moldova în a se europeniza și democratiza. Asta înseamnă că statele europene investesc multă încredere în reușita reformelor democratice din Republica Moldova. Susținerea comunității europene față de Republica Moldova este una totală”, susține Ion Tăbîrță.

În pofida războiului din Ucraina, forțele de ordine de la Chișinău vor putea face față la capitolul securitate. Tăbîrță este convins de acest lucru, iar asta pentru că ”forțele moldovenești de menținere a ordinii publice „s-au călit” mult în toamnă-iarnă când au făcut față acelor tentative de destabilizarea social-politică a Republicii Moldova”.

„Acest eveniment găzduit de către Republica Moldova este o provocare pentru statul nostru, atât din punct de vederea al organizării, cât și al securității. Organizarea summitului a necesitat eforturi din partea autorităților pentru a pune lucrurile la punct la nivelul infrastructurii. De asemenea, va crea probleme de circulație. Ideea desfășurarea lui în afara Chișinăului a fost una bună pentru a nu bloca în totalitatea circulația în capitală timp de câteva zile. Cetățenii trebuie să înțeleagă că importanță istorică a acestui summit pentru Republica Moldova este mult mai mare decât acele inconveniențe pe care le vor avea ei pe parcursul desfășurării lui. Din puncte de vedere al securității, sunt sigur că forțele de menținere a ordinii publice vor fi la nivel. Unu, deși nu este făcut public, în desfășurarea unor astfel de evenimente sunt implicate serviciile de securitate din mai multe state. Cu siguranță, nici acest eveniment nu este o excepție, Republica Moldova va fi asistată de serviciile de securitate ale altor țări pe perioada desfășurării lui. Doi, forțele moldovenești de menținere a ordinii publice „s-au călit” mult în toamnă-iarnă când au făcut față acelor tentative de destabilizarea social-politică a Republicii Moldova conduse de către cei de la Șor și dirijate din exterior țării”, mai adaugă comentatorul politic.

La evenimentul istoric, care se va desfășura la Castel Mimi în zilele de joi și vineri, ar urma să se discute inclusiv despre situația din Ucraina, din Republica Moldova, dar și despre relațiile Chișinăului cu Federația Rusă, susține analistul politic Ion Tăbîrță. La ce să ne așteptăm?

„Este complicat de a spune acum despre careva decizii luate la acest summit. Va fi discutată situația de pe continentul european și provocările cu care se confruntă Europa de câțiva ani. Neapărat subiectul Ucrainei va fi la masa discuțiilor, care va acoperi o bună parte din agenda reuniunii. Indiscutabil se va discuta și relațiile cu Rusia. Pentru Chișinău este foarte important ca și subiectul Republicii Moldova să ocupe o bună parte a agendei summitului. Vreau să cred că diplomația moldovenească a reușit să impună subiectul Republicii Moldova consistent în programul evenimentului. Dacă diplomației moldovenești nu i-a reușit în anumite situații să impună Republica Moldova mai mult pe agenda celor discutate, atunci diplomația românească, din câte știm, cu certitudine va susține și promova colegii săi de la Chișinău. Referitor la impulsionarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, „minge este pe terenul nostru”. UE manifestă deschidere totală față de Chișinău, evoluțiile integraționiste vor fi în funcție de capacitatea guvernării de la Chișinău să implementeze reformele necesare pentru a aprofunda procesul de ajustare a Republicii Moldova la normele și rigorile Uniunii Europene, astfel statutul nostru integrându-se în spațiul comunitar”, a conchis analistul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova este gazda Summitului Comunității Politice Europene, care se va desfășura la 1 iunie 2023, reunind, în premieră, 50 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni. Summitul va avea loc la Castelul Mimi din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, situat la aproximativ 35 de kilometri distanță de Chișinău.

#analist politic #Ion Tăbîrță #Moldova #Summit #UE

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.