Decizia-surpriză de a-l înlătura și a-l pune sub anchetă pentru spionaj și corupție pe al doilea om din lanțul de comandă militară de la Beijing pare să înceapă să-i aibă repercusiuni și asupra lui Xi Jinping.

Generalul Zhang Youxia a fost arestat la sfârșitul săptămânii trecute, fiind acuzat că a transmis secrete nucleare către SUA și că a comis fapte menite să submineze autoritatea președintelui, în pofida unor vechi legături personale și familiale cu acesta din urmă, informează antena3.ro.

Alături de Zhang Youxia, vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale (CMC), a fost arestat și generalul Liu Zhenli, șef al Departamentului Statului Major Interarme.

După aceste evenimente, rețelele sociale, cu precădere X (fost Twitter), au fost inundate cu relatări neconfirmate, potrivit cărora în China are loc o lovitură de stat militară, iar președintele Xi Jinping ar fi fost plasat sub arest la domiciliu. Pe acest fundal, mai multe curse aeriene care urmau să decoleze din capitala Beijing au fost anulate.

O înregistrare video intens distribuită pe X prezintă, aparent, o coloană de zeci de vehicule militare ce s-ar îndrepta spre capitala chineză. De fapt, imaginile sunt din 2020, din timpul pandemiei Covid.

Zvonurile au fost amplificate şi de un politician indian, Subramanian Swamy, care le-a distribuit celor circa 10 milioane de urmăritori ai săi pe X.

India și China au o rivalitate teritorială în zona de frontieră care durează de decenii și care a fost marcată de ciocniri violente în 2020.

Prin urmare, credibilitatea informațiilor propagate de mediile politice de la New Delhi vizavi de situația de la Beijing este din start pusă sub semnul întrebării.

Drew Thompson, un fost responsabil pentru China, Taiwan şi Mongolia în Departamentul american al Apărării, a calificat zvonurile privind lovitura de stat în China drept o ”minciună totală”. Autorităţile chineze au refuzat până în prezent orice comentariu pe acest subiect.

Xi Jinping ar urma să fie reconfirmat anul acesta la conducerea Partidului Comunist Chinez (PCC), în cadrul Congresului programat în luna octombrie.

Ce se știe despre scandalul în urma căruia numărul 2 în lanțul de comandă militară de la Beijing a fost arestat

Zhang Youxia, în vârstă de 75 de ani, a fost generalul cu poziția cea mai înaltă în sistemul politic chinez și „numărul doi” în lanțul de comandă al armatei. Anunțul arestării sale a fost făcut sâmbătă de Ministerul chinez al Apărării.

Instituția a transmis că Zhang Youxia și generalul Liu Zhenli, în vârstă de 61 de ani, sunt anchetați pentru „încălcări grave ale legii și disciplinei”.

Această formulă este de obicei folosită de regimul de la Beijing pentru a desemna cazuri de corupție. De data aceasta pare a fi însă ceva în plus, mult mai grav.

Potrivit publicației americane The Wall Street Journal (WSJ), care a citat surse anonime dintr-o ședință cu reprezentanți de vârf ai armatei chineze, generalul Zhang Youxia este acuzat că a transmis Statelor Unite date tehnice esențiale despre armele nucleare ale Chinei. Alte acuzații împotriva acestui general se referă la „formarea unor camarile politice” menite să submineze unitatea Partidului Comunist chinez, „abuzul de autoritate” și „acceptarea unei mite substanțiale” pentru a facilita promovări.

Xi Jinping își întărește controlul asupra armatei după înlăturarea lui Zhang Youxia

Cazul Zhang – Liu a schimbat radical structura de comandă a armatei chineze. Dintre cei șapte membri pe care Comisia Militară Centrală (CMC) îi avea la sfârșitul anului 2022, au mai rămas acum doar doi, respectiv președintele Xi Jinping însuși și Zhang Shengmin, al doilea vicepreședinte și șeful campaniei anticorupție a armatei, ceilalți fiind îndepărtați.

Un aspect particular al cazului este faptul că Zhang Youxia a avut legături personale și familiale strânse cu președintele Xi Jinping.

Astfel, se știe că părinții lor au luptat împreună în războiul civil, în urma căruia în China a fost instituit regimul comunist, după cel de-al Doilea Război Mondial.

De asemenea, acest militar a jucat un rol esențial în reformele din armată lansate de președinte în anul 2015. În plus, Zhang este unul dintre puținii generali chinezi cu experiență reală în operațiuni de luptă, argument care a cântărit, probabil, în decizia lui Xi Jinping de a-l promova în postul de prim-vicepreședinte al CMC, deși acest ofițer depășise vârsta de pensionare.

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.