Viena rămâne hotărâtă să blocheze în continuare aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer vineri, 18 august curent, într-o conferință de presă cu Olaf Scholz, potrivit presei austriece. La un an și jumătate de la preluarea mandatului, cancelarul german a făcut vineri prima vizită oficială în Austria.

Referitor la demersul Austriei de a bloca intrarea României și Bulgariei în spațiul european de liberă circulație, cancelarul austriac a spus, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german, că „acum, pentru prima dată, în interiorul Uniunii Europene au fost luate mai mult în considerare extraordinar de marile provocări ale Bulgariei în problema migrației, prin granița sa deosebit de lungă cu Turcia”, scriu Volksblat și Die Presse.

Karl Nehammer a spus însă că asta nu înseamnă însă că Austria își va schimba poziția privind blocarea României și Bulgariei în Schengen.

La rândul său, Olaf Scholz a reiterat poziția Germaniei de susținere a aderării României și Bulgariei la spațiul european de liberă circulație.

„Sistemul Schengen nu funcționează, structural”

La un an și jumătate de la preluarea mandatului, cancelarul german Olaf Scholz a făcut vineri prima sa vizită oficială în Austria, fiind primit la Salzburg cu onoruri militare de către cancelarul Karl Nehammer.

Deși cei doi cancelari păreau a avea poziții diametral opuse în ce privește extinderea spațiului Schengen, în declarațiile lor de presă s-a remarcat armonia pe tema unei reforme structurale a controlului imigrației, ca și a păstrării controlului la unele vămi de interior ale UE. „Nehammer îl întâlnește pe Scholz: Controale la granițe? Indispensabile!”, titrează Heute.at.

Cancelarul austriac Karl Nehammer și-a susținut în continuare teza că sistemul Schengen nu funcționează.

„Germania continuă să efectueze controale la frontieră cu Austria, ceea ce arată că sistemul Schengen nu funcționează, structural. Pentru mine, parteneriatul este deosebit de important, pentru că suntem adesea aliați când vine vorba despre modul în care modelăm politica europeană, despre cum vrem să dezvoltăm în continuare UE. Dacă vreți cu adevărat să aveți o protecție eficientă a frontierelor externe, atunci trebuie să-i ducem rapid pe cei cărora nu li se permite să rămână înapoi în țările lor de origine. Pentru a face acest lucru, trebuie să vă extindeți și să construiți relații stabile și durabile cu țările de origine, să creați perspective. Austria și Germania sunt una lângă alta. Numai dacă putem asigura securitatea în UE într-un timp previzibil vom câștiga și încrederea oamenilor în proiectul european”, a declarat cancelarul austriac. Controalele la frontieră rămân la granița cu Germania. Întrebat despre durata controalelor la frontierele germano-austriace, Scholz a spus: „Având în vedere numărul actual de cereri de azil, acestea sunt indispensabile. Suntem în proces de a pune întregul sistem pe o bază bună”.

122.000 de cereri de azil a avut Austria anul trecut, dintre care 75% neinregistrate, a spus și Nehammer. Prin măsurile luate, anul acesta numărul cererilor de azil în Austria a scăzut, în timp ce numărul acestora a crescut, în Germania.

„Suntem o uniune solidară, în UE, Austriei nu îi e indiferent ce se întâmplă în Germania. Prin urmare, daca vrem să lucrăm la securizarea frontierelor externe, Germania se poate baza pe Austria la implementarea măsurilor Comisiei Europene”, a afirmat.

Nehammer, care a vorbit și despre anumite reușite, printre care acordul cu Tunisia și „proiecte-pilot în România și în Bulgaria, la frontierele externe” ale Uniunii Europene.

Alte probleme abordate de către cei doi oficiali au fost legate de „interconectivitatea” dintre Austria și Germania în problema Ucrainei, dar și a energiei – reducerea dependenței de gazul rusesc, producerea de energie pe bază de hidrogen. Deoarece Austria se află în mijlocul Europei, neavând deschidere la mare, se pune problema noii infrastructuri energetice, concret fiind vorba despre anunțarea creării unui coridor sudic, prin Austria și Italia, prin care să fie adus din nordul Africii „hidrogen verde” și în Germania.

Cum ține Austria România la poarta Schengen

Amintim că Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a respins în 8 decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la Schengen și a acceptat doar cererea Croației. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă țării noastre în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

După ce au blocat intrarea României în Schengen, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

În 26 aprilie, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, cel care a blocat aderarea României la Schengen, s-a aflat la București și le-a transmis românilor că are „mare înțelegere” pentru așteptările lor, că autoritățile au făcut progrese în privința securizării frontierelor și a gestionării migrației, dar că mai este „cale lungă”.

Oficialul de la Viena a susținut că „cetăţenii austrieci au aceeaşi dilemă atunci când sunt supuşi unor controale cu Germania”.

El a reluat aceleași cifre cu care a împiedicat aderarea României la Schengen: anul trecut, în Austria au intrat ilegal peste 110.000 de persoane, din care peste 80.000 neînregistrate, iar sistemul de protecție a frontierelor este în continuare nefuncțional. El a spus că a văzut „lucruri minunate” la sediul Poliției române de Frontieră, că România „a făcut progrese și este pe calea cea bună, dar că mai este o cale lungă:

„Am mare înțelegere pentru doleanța domnului ministru și pentru așteptările poporului român în ceea ce privește următoarea etapă de aderare la Schengen, dar la momentul de față trebuie să gândiți că cetățenii austrieci au aceeași dilemă în momentul în care sunt supuși unor controale cu Germania. Ați făcut progrese foarte bune, sunteți pe calea cea bună, dar trebuie să vă și spunem că mai este o cale lungă”.

Vizita lui Gerhard Karner în capitala României a venit în contextul în care o serie de state membre UE au transmis chiar de la București semnale că România trebuie să intre în spațiul Schengen în acest an. Unul dintre aceștia a fost cancelarul german Olaf Scholz.

#Austria #blocare #Romania #Schengen #Viena

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.