Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Cu ce forțe militare se protejează România la Marea Neagră?

17 Aug. 2023, 18:27
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
17 Aug. 2023, 18:27 // Actualitate //  Elena Putregai

Forțele Navale Române spun că execută, în mod sistematic, acțiuni de cercetare a spațiului maritim din proximitatea litoralului românesc, pentru identificarea pericolelor de navigație, în special a minelor marine aflate în derivă, provenite din zona de nord a Mării Negre. Instituția mai afirmă că de la invazia Rusiei în Ucraina în apele românești au fost descoperite și neutralizate cinci mine marine, fără însă a face vreo referire la explozia produsă în această săptămână în mare, în fața unui hotel din Costinești.

Forțele Navale Române au transmis joi, 17 august curent, că planurile și procedurile operaționale „au fost adaptate rapid la situația actuală de securitate, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, în februarie 2022, pentru a răspunde eficient la un mediu divers de amenințări în spațiul maritim, contribuind astfel la asigurarea securității colective a Alianței Nord-Atlantice”.

„Pachetul de forțe pus la dispoziție de Forțele Navale Române pentru activitățile de monitorizare este format din 11 nave militare, două elicoptere IAR-330 Puma Naval, șase drone de cercetare maritimă, trei detașamente de scafandri de luptă EOD (specializate în lupta contra dispozitivelor explozive) și Centrul de Date pentru Lupta contra Minelor (Mine Warfare Data Center – M.W.D.C.) din subordinea Direcției Hidrografice Maritime, care completează eforturile structurilor participante la planul de cercetare contra minelor derivante, prin monitorizarea zilnică a informațiilor referitoare la mine descoperite în vestul Mării Negre, estimele zilnice de deplasare a curenților de suprafață, estimele de deplasare a obiectelor suspecte din zona de responsabilitate, precum și analiza imaginilor transmise de pe mare, în vederea identificării acestora.

Prin rotație, navele militare maritime și elicopterele Puma Naval au planificate activități de cercetare, pentru detectarea și limitarea pericolului de mine și pentru asigurarea siguranței navigației a tuturor navelor aflate în tranzit către și dinspre porturile românești de la Marea Neagră.

Alături de Forțele Navale Române, în desfășurarea permanentă de acțiuni conjugate de monitorizare a zonei de responsabilitate a României, participă și alte structuri din sistemul național de apărare, cu atribuții în acest domeniu, precum și partenerii din Alianța Nord-Atlantică (Franța, Statele Unite ale Americii și Turcia), prin misiunile executate de aceștia cu avioanele de patrulare maritimă”, spun reprezentanții Forțelor Navale.

Zona maritimă de responsabilitate a Forțelor Navale Române cuprinde apele teritoriale, zona contiguă și zona economică exclusivă din Marea Neagră, având o suprafață de aproximativ 30.000 km părtrați, de două ori mai mult decât suprafața Dobrogei.

Instituția mai afirmă că de la invazia Rusiei în Ucraina în apele românești au fost descoperite și neutralizate cinci mine marine, fără însă a face vreo referire la explozia produsă în această săptămână în mare, în fața unui hotel din Costinești.

Amintim că o explozie puternică s-a produs marţi dimineaţă în apropierea digului, în faţa Hotelului Forum din staţiunea Costineşti, iar primele informații indicau că ar fi fost vorba despre o mină marină. La fața locului a intervenit o echipă de scafandri specializați în distrugerea de dispozitive explozive, dar autoritățile nu au confirmat că deflagrația ar fi fost provocată de o mină marină.

Într-un comunicat transmis luni seară, Forţele Navale Române nu fac însă nicio referire clară la cauzele exploziei, spunând doar că în urma verificărilor făcute pe litoralul românesc după incidentul de la Costinești nu au fost găsite mine marine aflate în derivă.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking