Guvernul comunist din Vietnam a renunţat la politica sa de lungă durată de limitare a familiilor la doi copii, a anunţat miercuri presa de stat, în contextul în care ţara luptă pentru a inversa scăderea ratei natalităţii.

Ţara a interzis cuplurilor să aibă mai mult de doi copii în 1988, dar mărimea unei familii este acum o decizie a fiecărui cuplu în parte, a declarat Agenţia de ştiri Vietnam.

În ultimii trei ani, ţara a înregistrat rate ale natalităţii scăzute din punct de vedere istoric, rata totală a fertilităţii scăzând la doar 1,91 copii pe femeie anul trecut, sub nivelul de înlocuire, a declarat anul acesta Ministerul Sănătăţii. Rata natalităţii a scăzut de la 2,11 copii pe femeie în 2021, la 2,01 în 2022 şi 1,96 în 2023.

Această tendinţă este cea mai pronunţată în regiunile urbanizate şi dezvoltate din punct de vedere economic, în special în oraşele mari precum Hanoi şi Ho Chi Minh City, deoarece costul vieţii creşte.

Dezechilibru sexual

Ministrul adjunct al Sănătăţii, Nguyen Thi Lien Huong, vorbind la o conferinţă la începutul acestui an, a avertizat că este din ce în ce mai dificil să se încurajeze familiile să aibă mai mulţi copii, în ciuda ajustărilor de politică şi a campaniilor publice.

Ea a subliniat că scăderea ratei natalităţii reprezintă o provocare pentru dezvoltarea socioeconomică pe termen lung, inclusiv îmbătrânirea populaţiei şi deficitul de forţă de muncă.

Ea a îndemnat societatea să îşi schimbe mentalitatea, trecând de la concentrarea exclusivă asupra planificării familiale la o perspectivă mai largă asupra populaţiei şi dezvoltării. Vietnamul se confruntă, de asemenea, cu dezechilibre sexuale datorate unei preferinţe istorice pentru băieţi. Marţi, Ministerul Sănătăţii a propus triplarea amenzii actuale la 3.800 de dolari „pentru a reduce selecţia sexului fătului”, potrivit presei de stat.

Raportul de gen la naştere, deşi s-a îmbunătăţit, rămâne dezechilibrat la 112 băieţi la 100 de fete.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

China, vecinul gigant al Vietnamului, a pus capăt în 2016 propriei sale politici stricte a „copilului unic”, impusă în anii 1980 din cauza temerilor legate de suprapopulare, iar în 2021 a permis cuplurilor să aibă trei copii. Însă, la fel ca în multe alte ţări, creşterea costului vieţii s-a dovedit a fi o frână pentru ratele natalităţii, iar aceste măsuri nu au reuşit să inverseze declinul demografic al Chinei – în 2024, populaţia sa a scăzut pentru al treilea an consecutiv.

#copii #natalitate #Vietnam

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), potrivit Bani.md.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Potrivit sursei citate, cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Ulterior, pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei. La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

#inflatie #Moldova #salariu lunar