Războiul dintre Rusia și Ucraina a declanșat un exod fără precedent al oamenilor de știință ruși, stabilind un record negativ în ultimele două decenii și jumătate. Potrivit cercetării realizate de Andrei Lovakov de la Centrul German de Studii în Învățământ Superior și Știință, între 2022 și 2024, Rusia a pierdut anual aproximativ 0,8% dintre cercetătorii activi incluși în baza de date Scopus, care conține 856.853 de profiluri de autori cu afiliere în Rusia, scrie Bani.md.

Pentru comparație, înainte de război, rata anuală de pierdere a cercetătorilor era mult mai mică, variind între 0,05% și 0,17%. Ritmul actual de migrație este de peste 4 ori mai mare decât în perioada de dinaintea invaziei Ucrainei și a atins un nivel record din anul 2000 încoace – atunci, 0,88% dintre cercetători au părăsit țara.

Datele arată că exodul intelectual din Rusia a fost o tendință constantă în ultimele 25 de ani, cu o scurtă perioadă de redresare în prima jumătate a anilor 2010, când numărul cercetătorilor care soseau în Rusia depășea pe cel al celor care plecau. Criza s-a acutizat din nou în 2018, iar după izbucnirea războiului, procesul a explodat: între 2021 și 2023, rata netă de migrație a cercetătorilor a scăzut de la minus 0,17 la minus 0,83, al doilea cel mai slab rezultat din istorie. Chiar și în anii 1990, pierderile erau mai mici, cu un coeficient de migrație între minus 0,36 și minus 0,64.

Cei mai mulți cercetători ruși care au părăsit țara s-au stabilit în Germania, SUA și Elveția, dar în ultimii ani a crescut interesul și pentru destinații mai puțin tradiționale, precum Armenia, Emiratele Arabe Unite și Kazahstan. În schimb, așa-numitele „țări prietene” – China și India – nu au înregistrat un aflux semnificativ de specialiști ruși. Un indiciu al corectitudinii analizei lui Lovakov este scăderea bruscă a coeficientului de migrație în Elveția (de la minus 0,018 în 2019 la minus 0,294 în 2024), cel mai probabil ca urmare a deciziei CERN de a întrerupe colaborarea cu cercetătorii ruși.

Exodul a afectat toate domeniile științei, dar cele mai mari pierderi s-au înregistrat în fizică, astronomie, informatică și matematică – domenii în care Rusia avea tradițional un potențial puternic. Lovakov avertizează că această tendință reprezintă un semnal de alarmă major pentru sistemul academic rus, subminând grav capacitatea de inovație a țării și reducând influența științifică a Rusiei la nivel global. „Exodul fără precedent al cercetătorilor ruși va avea consecințe pe termen scurt și lung, atât pentru sistemul academic din Rusia, cât și pentru comunitatea științifică internațională”, concluzionează studiul.

Deși nu există date oficiale complete despre amploarea exodului, alte surse confirmă indirect magnitudinea fenomenului. De exemplu, între 2022 și 2023, aproximativ 11,1% dintre dezvoltatorii ruși de software de pe GitHub și-au schimbat țara de reședință în profilurile publice. Un alt studiu realizat în 2024 de cercetătorii britanici Maia Chankseliani și Elizaveta Belkina, folosind datele ORCID, indică faptul că aproximativ 2.500 de cercetători au părăsit Rusia după februarie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cercetatori #Rusia

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.