Ungaria preferă să plătească amenda zilnică de un milion de euro pentru nerespectarea unei sentinţe a justiţiei europene privind încălcarea regulilor comunitare de azil, deoarece „iese mai ieftin” decât dacă ar accepta imigranţi, a declarat vineri premierul ungar, ultranaţionalistul Viktor Orban.

„Plătim un milion de euro pe zi. Dar dacă fac calculul cât ar costa să-i las să intre (în Ungaria n.red), este mai ieftin să plătesc (amenda n.red) fără a lăsa imigranţii să intre”, a spus Viktor Orban în declaraţia săptămânală la radioul public Kossuth, potrivit Agerpres.

În acest sens, liderul ultranaţionalist a descris comportamentul Ungariei drept „o rebeliune” împotriva politicilor de migrație ale UE, cu care nu este de acord.

În decembrie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că Ungaria nu a respectat dreptul comunitar privind procedurile de acordare a protecţiei internaţionale şi de returnare a resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere neregulamentară.

Ulterior, în iunie 2024, tribunalul european a hotărât că Budapesta a eşuat în mod deliberat să pună în aplicare decizia din 2020, motiv pentru care a impus o penalitate de 200 de milioane de euro, precum şi o amendă de un milion de euro pentru fiecare zi de întârziere în respectarea respectivei hotărâri.

Ungaria refuză să plătească amenda, astfel că executivul european a dedus în septembrie anul trecut acele 200 de milioane de euro din bugetul comunitar către Ungaria şi alte 93 de milioane de euro acumulate pentru neplata amenzii de un milion de euro pe zi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#migranti #UE #Viktor Orban

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.