Ungaria este “târâtă în război”, dar conducerea ei este suficient de puternică să ţină ţara departe de conflict, a declarat premierul ungar Viktor Orban, într-un interviu acordat publicaţiei elveţiene Weltwoche, citat joi, 2 martie curent, de MTI, liderul de la Budapesta atenționând că Europa trebuie să găsească o cale de a trăi “cu o mare putere periculoasă în vecinătate” și afirmând că eventualitatea în care Rusia ar pierde război, ar genera un “șoc geopolitic”.

El a insistat că acest război “nu poate fi câştigat”, notând că “Ucraina se află în faţa unei puteri nucleare cu 140 de milioane de locuitori”, iar “Rusia este în faţa întregii NATO”. “Este un impas care poate uşor degenera într-un război mondial”, a spus Orban.

Liderul maghiar a subliniat că Ungaria a fost grav afectată de sancţiunile impuse Rusiei de UE, care au dus la creşterea preţului la petrol şi gaz, costul asigurării necesarului de energie al industriei ungare crescând de la 7 miliarde de euro în 2021 la 17 miliarde în 2022.

Premierul ungar a menţionat că preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat la ultima lor întâlnire, cu două săptămâni înainte de începerea războiului, că “nu avea nicio problemă cu aderarea Ungariei la NATO, ci doar cu a Ucrainei şi Georgiei”.

“Putin mi-a spus că problema lui o reprezintă bazele americane de rachete din Polonia şi România şi posibila extindere a NATO în Ucraina şi Georgia pentru a staţiona arme pe teritoriul lor. De asemenea, americanii s-au retras din acorduri importante de dezarmare”, a adăugat el. “Înţeleg ce a spus Putin. Nu accept ce a făcut”.

Acesta a mai spus că normele politice europene nu funcţionează în Rusia şi Europa trebuie găsească o cale de a trăi “cu o mare putere periculoasă în vecinătate”, atenţionând că, dacă Rusia ar pierde războiul, “ar fi un şoc geopolitic, un potenţial seism global, mult mai rău decât colapsul fostei Iugoslavii”.

“Faptul că Occidentul tratează acest scenariu cu atâta lejeritate arată o orbire îngrijorătoare în ce priveşte riscurile inerente politicilor noastre”, a apreciat el.

Potrivit lui Orban, pentru ca Europa să se poată apăra singură, “soluţia ar fi o NATO europeană”.

El a deplâns faptul că “Occidentul şi-a pierdut capacitatea de a uni lumea pentru o cauză” şi nu are voinţa de a media pacea.

“Deciziile luate la Bruxelles reflectă mai mult interese americane decât europene”, a menţionat Orban.

#razboi #Ungaria #Viktor Orban

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.