Luna septembrie se apropie cu pași grăbiți, ceea ce înseamnă că noul an școlar bate la ușile tuturor elevilor din țară. În acest sens, colegii de la Bani.md au încercat să afle câți bani vor trebui să scoată din buzunar părinții, pentru rechizitele școlare de bază ale odraslelor lor.

După cum cunoașteți, prețurile diferă în funcție de magazin. Astfel, dacă doriți să economisiți, va trebui să verificați mai întâi ce oferte propun fiecare din dintre ele.

Pentru a-ți da o mână de ajutor, îți prezentăm câteva oferte, disponibile în mediul online.

Să începem cu cel mai important – ghiozdanul. În comerț sunt disponibile o mulțime de modele atât pentru fetițe, cât și pentru băieți, pentru orice vârstă. De exemplu, prețul unui ghiozdan școlar ortopedic variază între 240-700 de lei. De asemenea, există și modele care pot ajunge la câteva la câteva mii de lei.

Prețuri rechizite

Acum vom continua cu rechizitele pe care elevul le va folosi în fiecare zi. Prețul unui penar începe de la 15 lei și, în funcție de model, poate ajunge să coste până la 90 de lei. Din penarul școlarilor nu trebuie să lipsească radiera (4-10 lei), ascuțitoarea (4-30 de lei), creionele simple (2-5 lei per unitate) și pixul (2-10 lei). Elevul mai are nevoie de riglă prețul căreia începe de la 2 lei pentru cele de plastic, 27 de lei – pentru cele din lemn sau 190 de lei – pentru cele din metal și de ce nu, un set de rigle (25-40 de lei). Să nu uităm și de compas, care costă între 8 și 35 de lei. Prețul creioanelor colorate variază între 25-100 de lei.

Prețul învelitorilor pentru cărți diferă în funcție de clasă și începe de la 26 de lei pentru clasa a II-a și poate ajunge până la 45 de lei. În ceea ce privește învelitorile pentru caiete, un set din 10 unități costă în jur de 20 de lei. Aici se mai adaugă și cleiul uscat, care costă între 11-15 lei și un corector, prețul căruia variază între 11-31 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Să nu uităm de arta plastică, disciplină în cadrul căreia elevii utilizează materiale precum acuarela sau guașa. Pentru o acuarelă cu 10 culori, părinții vor scoate din buzunar circa 28 de lei, iar pentru un set de zece guașe – 100 de lei. Un set de plastilină din 16 culori poate fi cumpărat cu 65 de lei, un set de 12 carioci costă 15 lei, iar un album pentru desen poate fi cumpărat cu 7-40 de lei. Elevii ar mai putea avea nevoie și de albume de hârtie colorată (10-40 lei).

Agendă, caiete

Din ghiozdanul școlarului nu trebuie să lipsească agenda, prețul căreia variază între 20 și 100 de lei, în funcție de modelul, imprimeul și producătorul ales. Să nu uităm nici de caiete, care sunt indispensabile pentru un elev. Cunoscutele caiete cu copertă verde sunt cele mai căutate de părinți. Prețul pentru un caiet de 12 foi cu linii mari este de 2,14 lei, iar cele cu linii mici și în pătrățele costă 1.55 lei. Prețul caietelor de 48 de foi este 6-10 lei, iar al celor de 96 de foi 16-20 de lei.

Total

Dacă ar fi să facem un calcul aproximativ, pentru a umple ghiozdanul cu toate cele necesare, părinții vor trebui să scoată din buzunar o suma de aproximativ 1000 de lei.

400 lei (ghiozdan) + 15 lei (penal) + 6 lei (3 pixuri) + 4 lei ( două creioane) + 4 lei (radieră) + 4 lei (ascuțitoare) + 27 de lei (riglă) + 8 lei (compas) + 25 de lei (creioane colorate) + 40 de lei (învelitori pentru cărți) + 40 lei (20 de învelitori pentru caiete) + 11 lei (clei uscat) + 20 de lei (corector) + 30 de lei (acuarelă) + 65 de lei (plastilină) + 30 (album pentru desen) + 15 lei (set de carioci) + 30 lei (hârtie colorată) + 20 de lei (agenda elevului) + 30 de lei (caiete linii 12 foi) + 10 lei (caiete matematică 12 foi) + 80 de lei (caiete 48 de foi) = 914 lei.

La toate aceste rechizite se mai adaugă cărțile și caietele suplimentare pentru fiecare disciplină. Aici prețurile variază în funcție de clasă.

#1 septembrie #elevi #rechizite scolare #scoala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.