Mutația virusului Eris tocmai a început să prezinte interes, iar următoarea mutație este deja în curs de apariție. Aceasta a fost denumită Pirola, iar într-o țară provoacă deja îngrijorare. Israel este prima țară care a reluat măsurile anti-Covid, din cauza acestei noi variante.

În Israel, toate noile internări în secțiile de medicină internă ale spitalelor trebuie să fie supuse unui test PCR, relatează canalul de știri „Channel 13”, citat de Bild.

Potrivit Ministerului israelian al Sănătății, săptămâna trecută au fost raportate în medie 136 de cazuri noi de Covid pe zi, care s-au datorat Pirola. Potrivit raportului, numărul tot mai mare de cazuri grave reprezintă un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, încă nu s-a dovedit că varianta duce efectiv la mai multe cazuri de îmbolnăviri grave sau la mai multe decese.

Totuși, Pirola, cu denumirea științifică BA.2.86, provoacă oamenilor de știință din întreaga lume mult mai multă îngrijorare decât Eris. Omul de știință britanic Francois Balloux vorbește despre „cea mai izbitoare tulpină Sars-CoV-2 pe care lumea a văzut-o de la apariția lui Omikron”.

În revista medicală BMJ se vorbește despre „cel puțin la fel de multe mutații ca în cazul Omikron”. Deoarece BA.2.86 descinde, de asemenea, din Omikron, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a luat preventiv măsura de a clasifica varianta Pirola ca variantă „de urmărit”.

Îngrijorare în legătură cu creșterea numărului de cazuri

Varianta a apărut pentru prima dată în Danemarca pe 24 iulie. Printre altele, au existat cazuri și în SUA, Elveția, Africa de Sud, Israel, Canada și Marea Britanie.

Potrivit lui Balloux, Pirola are 30 de mutații în proteina spike cu care virusul intră în celulele umane. În consecință, ar putea astfel să ocolească o protecție imunitară stabilită prin vaccinare sau infecție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dar, ca și în cazul Eris, experții nu se așteaptă ca Pirola să fie grav.

„Chiar și în cel mai rău scenariu, în care BA.2.86 a declanșat un nou val mare de cazuri, nu ne așteptăm la boli grave și decese comparabile cu cele de la începutul pandemiei, când s-au răspândit Alpha, Delta sau Omikron”, dă asigurări cercetătorul.

#Eris #mutatii #oameni de stiinta #virusul

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.