Două aeronave cu sute de oameni au cerut aterizare de urgență pe Aeroportul Otopeni vineri, în mai puțin de două ore. Una dintre curse decolase de la Budapesta și zbura spre Abu Dhabi, iar a doua urma să ajungă de la București la Marsilia.

Cursa spre Abu Dhabi era operată de Wizz Air și avea 239 de persoane bord. Avionul decolase la ora 8:14 și a cerut aterizarea în România, din cauza unor probleme tehnice. Fără incidente, aeronava a ajuns la sol la ora 10:24.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zborul spre Marsilia era efectuat de un echipaj Ryanair, informează hotnews.ro. La scurt timp după decolare, aeronava a revenit pe aeroport, iar pasagerii și personalul nu au avut de suferit. Preliminar, motivul întoarcerii avionului au fost problemele tehnice.

O pasageră a cursei Ryanair a relatat pentru Digi24 că din partea din față a avionului s-a simțit miros de fum, înainte de aterizare. Conform datelor Flightradar, echipajul a făcut un cerc la nord de București, înainte de a aduce aparatul de zbor la sol.

Echipajul WizzAir a făcut patru cercuri la sud de Râmnicu Vâlcea, până a ateriza. Deși au fost chemați pompierii și medicii, așa cum prevăd protocoalele, asistența lor nu a fost necesară.

#aterizare de urgență #avioane #Otopeni #probleme tehnice #zboruri

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.