Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VinOpera – itinerar cultural: șase ansambluri din Anenii Noi, sprijinite de Fundația Constantin Mimi pentru a duce mai departe tradițiile locale

07 Nov. 2025, 14:40
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
07 Nov. 2025, 14:40 // Societate //  Realitatea.md

Șase colective folclorice din Roșcani și Bulboaca, raionul Anenii Noi, au primit echipamente și costume tradiționale de la Fundația Constantin Mimi, în cadrul proiectului „VinOpera – itinerar cultural”, finanțat de Elveția, prin Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova.

„VinOpera – itinerar cultural este un proiect la care ținem foarte mult. Pe lângă faptul că a devenit unul dintre cele mai emblematice festivaluri de muzică clasică din țară, ne bucurăm că prin intermediul VinOpera și acestei platforme, putem atrage și parteneri, și putem fi utili comunității noastre”, spune Cristina Frolov, președinta Fundației Constantin Mimi.

Printre ansamblurile beneficiare sunt „Mugurașii”, care a primit 24 de bondițe tradiționale, „Strămoșeasca” – 24 de costume tradiționale și „Bulboceanca”, dotată cu echipament audio performant, cadouri care au fost primite cu multă recunoștință de colectivele artistice.

„Noi suntem un ansamblu format acum 15 ani. Suntem laureați ai multor trofee și diplome. Am fost la multe festivaluri raionale și republicane și credem că în viitor o să mai avem ocazia să mergem și să promovăm folclorul autentic pe care îl culegem de la băbuțele noastre și îl cântăm cu mare drag”, afirmă Larisa Sandu, conducătoarea ansamblului folcloric „Bulboceanca”.

„Este o colaborare foarte frumoasă cu Fundația Constantin Mimi. Chiar suntem foarte bucuroși că în acest proiect cu VinOpera am avut ocazia să participăm și să avem norocul de a obține aceste costume de care avem nevoie foarte mult. Pe 30 noiembrie facem 30 de ani de activitate și vrem să organizăm un concert jubiliar frumos. Vrem în continuare să păstrăm și să promovăm tradițiile noastre, tradițiile neamului nostru, pentru că sunt foarte frumoase”, spune cu mândrie Viorica Sîrbu, conducător artistic și coregraf al Ansamblului de dans popular „Strămoșeasca”.

Partenerul Fundației Constantin Mimi, Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, salută promovarea culturii și a tradițiilor în țara noastră.

„Elveția sprijină proiectele culturale și proiectele de dezvoltare regională în Republica Moldova de 25 de ani deja, pentru că noi credem că sunt elemente importante pentru creșterea și dezvoltarea țării. Și acest proiect este particular, pentru că, combină păstrarea tradițiilor culturale din raionul Anenii Noi și posibilitatea de dezvoltare regională, de promovare a turismului în regiune și la fel, de dialog între generații, pentru că susținem ansamblurile tinerilor și ansamblurile persoanelor mai în vârstă”, a declarat Guido Beltrani, Director al Biroului de Cooperare al Elveției.

 

„Fundația Constantin Mimi este un mic ghid local prin intermediul căruia putem să vorbim despre cultură, să punem accent pe faptul că, cultura este semnul dezvoltării economice. Din moment ce Republica Moldova planifică și va deveni membru al Uniunii Europene, este absolut important să menținem o identitate culturală clară de care să ne mândrim și acest lucru poate fi făcut la nivel local. Cultura nu se întâmplă doar în Chișinău, în două-trei săli importante, dar în fiecare sat, în fiecare comunitate, acolo unde există aceste inițiative, în care există dorință să se dezvolte ceva frumos”, punctează Cristina Frolov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.