„Criza pandemică a atins cote alarmante ca urmare a stării de nepăsare, negare a unor realități evidente: COVID-19 există și face ravagii în țara noastră, zilnic răpind zeci de vieți”. Declarația aparține Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu.

Totodată, aceasta vine și cu un apel pentru cetățeni.

„Stimați concetățeni, vă chem să estimați la rece starea de lucruri și să fiți responsabili față de oamenii apropiați și de semenii voștri. Suntem în aceeași barcă – adulți și copii, tineri și persoane în etate, miniștri și țărani, deputați și medici, antreprenori și pedagogi – și depindem unul de altul. Avem drepturi, dar și obligații pe care trebuie să le respectăm pentru a nu periclita securitatea publică, viața și sănătatea celor apropiați. Să respectăm cu strictețe regulile sanitare, să dăm dovadă de responsabilitate și solidaritate civică”.

Prin urmare, avocatul poporului recomandă responsabililor din cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale să întreprindă acțiuni suplimentare pentru a reduce termenul de așteptare pentru testarea persoanelor suspecte de contaminare pentru că doar în așa mod proporțiile dezastrului pot fi reduse.

#Avocata Poporului #Maia Banarescu

Capitala este destinația principală a migrației interne, în special a tinerilor care vin din alte regiuni ale țării. De aceea, pentru susținerea familiilor tinere, în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General Chișinău 2040, sunt propuse măsuri privind extinderea rețelei de creșe și grădinițe și corelarea dezvoltării rezidențiale cu infrastructura socială, transmite IPN.

Datele au fost prezentate în cadrul consultărilor publice dedicate Studiului de Fundamentare Socio-Demografic, elaborat în cadrul procesului de reactualizare a PUG. Prezent la eveniment, autorul studiului, sociologul Alexandru Toth, a precizat că municipiul Chișinăul concentrează aproape o treime din populația țării. Creșterea demografică a generat presiuni asupra pieței imobiliare: cererea de locuințe depășește oferta, iar prețurile au crescut mai repede decât veniturile, ceea ce afectează în special tinerii și familiile cu venituri medii.

În acest context, autorul studiului recomandă politici de dezvoltare care să sprijine familiile tinere, inclusiv prin asigurarea unui număr suficient de locuri în creșe și grădinițe, servicii și locuințe mai accesibile. La nivelul învățământului general, școlile devin tot mai aglomerate, iar grădinițele funcționează la capacitate maximă. În acest context, extinderea rețelei școlare trebuie corelată cu dezvoltarea zonelor rezidențiale. El a adăugat că planificarea urbană ar trebui să țină cont de relația dintre locuințele nou construite și serviciile disponibile în proximitate, astfel încât copiii să poată avea acces la școli și grădinițe cât mai aproape de casă.

O altă prioritate este adaptarea orașului la procesul de îmbătrânire a populației. Persoanele de peste 60 de ani reprezintă în prezent aproximativ 21% din populația municipiului, iar ponderea acestora este prognozată să crească. În acest sens, autorul studiului menționează că sunt necesare servicii de îngrijire la domiciliu, infrastructură pietonală accesibilă, transport adaptat nevoilor persoanelor vârstnice, spații publice accesibile și locuințe adaptate. Alexandru Toth a subliniat că infrastructura urbană trebuie să fie dezvoltată etapizat, în funcție de evoluția reală a populației.

Potrivit analizelor demografice, creșterea populației Chișinăului în perioada dintre recensămintele din 2014 și 2024 nu s-a datorat creșterii natalității, ci în principal migrației interne. Chișinăul a ajuns la peste 720 de mii de locuitori, potrivit datelor Recensământului populației și locuințelor din 2024. Este cel mai înalt nivel al populației înregistrat până acum în municipiu și reprezintă o creștere de aproape 17% față de recensământul din 2014.