Visăm sau realizăm? În 8 ani se planifică reducerea sărăciei cu 50%. „Moldova Europeană 2030”, trecută de prima lectură

Documentul național de viziune strategică pe termen lung, care indică direcțiile de dezvoltare a țării și care adaptează la contextul național prioritățile angajamentelor internaționale asumate de țara noastră conform Acordului de Asociere la UE și ale celor care derivă din statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” a fost aprobat de deputați.

Obiectivele de dezvoltare conținute în strategie reflectă aspirațiile de creștere a bunăstării oamenilor din Republica Moldova, îmbunătățirea vieții cetățenilor, europenizarea instituțiilor statului, consolidarea democrației, statului de drept și respectului pentru drepturile omului.

Astfel, documentul stabilește zece obiective generale, utilizate pentru măsurarea calității vieții la nivelul Uniunii Europene. Acestea sunt creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților; îmbunătățirea condițiilor de trai; garantarea educației relevante și de calitate pe tot parcursul vieții; ridicarea nivelului de cultură; îmbunătățirea stării de sănătate fizică și mintală a populației; sistem de protecție socială solid și incluziv; guvernare eficientă, incluzivă și transparentă; justiție echitabilă, incoruptibilă și independentă; societate pașnică și sigură; mediu sănătos.

Proiectul își propune atingerea unor indicatori concreți până în 2030, de exemplu reducerea cu cel puțin 50% a nivelului de sărăcie absolută. Dacă creșterea PIB-ului va fi mai înaltă de nivelul anual planificat de 5% până în 2030, respectiv, indicatorii de reducere a sărăciei absolute, de asemenea, vor fi mai buni.

Strategia va fi documentul de referință în procesul de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu și definește, inclusiv, consolidarea rezilienței Republicii Moldova în eventualitatea unor crize noi. De asemenea, va ghida asistența partenerilor de dezvoltare în raport cu prioritățile naționale de dezvoltare și va asigura o mai bună coordonare a proiectelor de asistență.

„Un prim exemplu în acest sens reprezintă debursarea de către Guvernul României a tranșei de 10 milioane de euro din cele 100 de milioane ca suport bugetar, care urmează a fi efectuată până la sfârșitul acestui an și este condiționată de adoptarea unui astfel de document”, a menționat Secretarul general al Guvernului, Dumitru Udrea.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a spus că aprobarea acestui document este un semnal bun pentru societate.

„Cu fiecare decizie bună adoptată contribuim la construcția statului prosper, anume aceasta își dorește fiecare cetățean pentru sine și pentru cei apropiați”, a menționat deputatul.

Proiectul a fost elaborat de Guvern cu suportul partenerilor de dezvoltare, având scopul de a spori în mod vizibil calitatea vieții oamenilor. Acesta a fost susținut în prima lectură de 52 de parlamentari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova europeana #prima lectura #strategie

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.