Crezi că visele tale sunt doar o succesiune haotică de imagini fără sens? Cercetările recente contrazic această idee și arată că experiențele nocturne sunt influențate de factori clari, care țin atât de interiorul nostru, cât și de mediul în care trăim.

Un studiu realizat de cercetători de la IMT School for Advanced Studies Lucca din Italia, publicat în revista Communications Psychology, a analizat peste 3.700 de relatări despre vise. Rezultatele oferă o imagine mai clară asupra modului în care acestea se formează și evoluează, transmite antena3.ro.

Două influențe majore: personalitatea și experiențele zilnice

Analiza a fost realizată pe un eșantion de 287 de participanți, cu vârste între 18 și 70 de ani, care și-au documentat atât activitățile zilnice, cât și visele, timp de două săptămâni. Cercetătorii au corelat aceste informații cu date despre somn, tipare de gândire și profil psihologic.

Concluzia principală: visele nu sunt aleatorii, ci urmează tipare bine definite, fiind influențate în special de: trăsăturile de personalitate și experiențele trăite în viața de zi cu zi. De exemplu, persoanele cu gândire fragmentată sau care trec rapid de la o idee la alta au raportat vise mai haotice. În schimb, cei care acordă importanță viselor tind să aibă experiențe nocturne mai intense și mai coerente.

Studiul arată că și contextul social sau global influențează conținutul viselor. În perioada Pandemia de COVID-19, participanții au raportat vise mai intense, dominate de teme precum izolarea sau restricțiile. Aceste tipare s-au estompat odată cu revenirea la normalitate.

Realitatea, reinterpretată în somn

Cercetătorii subliniază că visele nu sunt simple „copii” ale realității. Mai degrabă, ele funcționează ca o reinterpretare a experiențelor zilnice. Elemente familiare – precum locul de muncă sau spațiile publice – apar transformate în scenarii neobișnuite, uneori suprarealiste.

„Visele nu sunt doar o reflectare a trecutului, ci un proces dinamic, modelat de cine suntem și de ceea ce trăim”, a explicat Valentina Elce, autoarea principală a studiului.

Pentru analiză, cercetătorii au folosit tehnici de procesare a limbajului natural (NLP), o ramură a inteligenței artificiale. Aceste metode au permis evaluarea relatărilor despre vise cu o precizie comparabilă cu cea a experților umani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#somn #stiinta #vis

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.