Partidul de guvernământ de la Tbilisi „Visul Georgian” a declarat joi că retrage controversatul proiect de lege privind „agenții străini”. Decizia a fost luată în urma a două nopți de proteste violente, pe fondul criticilor că proiectul a fost inspirat de o lege rusă și reprezintă reditecționarea țării către un regim autoritar, transmite Reuters.

Visul Georgian a declarat că „va retrage necondiționat proiectul de lege pe care l-a susținut, fără nicio rezervă”, făcând totodată trimitere la necesitatea reducerii „confruntărilor” din societate.

Proiectul de lege prevedea ca organizațiile georgiene care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini”. În caz contrar, acestea riscau să fie amendate.

Anterior, partidul de la guvernare declara că legea este necesară pentru demascarea criticilor Bisericii Ortodoxe Georgiane – una dintre cele mai puternice instituții ale țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oponenții proiectului de lege, inclusiv președinta Georgiei Salome Zourabichvili, l-au comparat cu o lege adoptată de Federația Rusă în 2012, pe care Kremlinul o foloseşte pentru a reprima mass-media şi persoanele care critică guvernarea.

Proiectul de lege, condamnat de oficialii UE, a înfuriat susținătorii aderării Georgiei la Uniunea Europeană și a determinat zeci mii de persoane să iasă pe străzile din Tbilisi marți și miercuri.

Unii protestatari au aruncat în poliție cu cocktailuri Molotov, pietre și sticle de plastic. Oamenii care manifestau în Capitala georgiană au fost dispesați cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.

Miercuri, Ministerul de Interne al Georgiei anunţase că în timpul protestului de marți au fost arestate cel puţin 77 de persoane, iar 50 de poliţişti au fost răniţi.

#agenți străini #Georgia #proiect de lege #proteste

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.