Procuratura Anticorupție anunță despre finalizarea urmăririi penale și remitere în instanța de judecată pentru examinare în fond, a cauzei penale de învinuire a lui Vitalie Iurcu, ex-viceministru al Economiei Republicii Moldova, fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii de fals în declarații.

Responsabilii spun că urmărirea penală a fost pornită în luna noiembrie 2021, de către Procuratura Anticorupție în temeiul unei investigații jurnalistice.

„Învinuitul, în perioada anilor 2016-2019, deținând funcția de viceministru al Economiei Republicii Moldova, ulterior deținând și funcția de secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, a introdus intenționat în declarațiile sale de avere și interese personale date false privind deținerea mai multor conturi bancare inexistente și dobândirea unor mijloace financiare în proporții deosebit de mari din înstrăinarea unor imobile dintr-un bloc locativ de lux din municipiul Chișinău, în care a investit mai multe active în perioada anilor 2014-2017, tranzacții care nu au avut loc în realitate, inclusiv intenționat nu a introdus în aceste declarații, pentru perioada 2016-2019 mai multe bunuri imobile sub formă de terenuri agricole în r-nul Orhei dobândite în anul 2018 și înregistrate pe numele soției sale, dar și un lot de teren pentru construcții dobândit pe teritoriul României, în valoarea de peste 350 000 lei (MDL)”.

Potrivit notei informative emise de PA, subiectul investigat intenționat nu a indicat în declarațiile sale de avere și interese persoanele pentru perioada 2017-2019 un mijloc de transport de lux deținut prin intermediul unei companii afiliate acestuia, achiziționat în anul 2017 la prețul de aproximativ 700 000 lei (MDL), 7 conturi deschise într-o instituție bancară din Austria cu un rulaj de peste 400 000 euro, dar și activele în sumă de 50 000 dolari SUA deținute în capitalul social al unei societății comerciale nerezidente din Belize, înregistrate pe numele soției.

„Faptele infracționale ale ex-secretarului de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii au fost posibil de descoperit și cercetat penal datorită compexului de acțiuni de urmărire penală efectuate de către Procuratura Anticorupție cu suportul SPIA, SIS, ARBI, dar și organelor de drept competente ale României în cadrul cererilor de comisie rogatorie. Învinuitul a recunoscut faptele comise, însă le-a calificat ca acțiuni comise din eroare, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani”.

Pentru infracțiunea comisă legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 20 000 la 30 000 lei sau închisoare de până la un an în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ex-viceministru #Ministerul Economiei #Procuratura Anticoruptie.

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.