Activitățile întreprinse de autoritățile publice centrale și locale pentru persoane cu dizabilități trebuie să corespundă cu așteptările oamenilor, doar atunci putem zice că există un parteneriat dintre municipalitate și persoanele cu dezabilități, a precizat Vitalie Meșter, director executiv al Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Potrivit lui, noul organ instituționalizat, Consiliul consultativ, urmărește misiunea conlucrării dintre autoritățile publice și persoanele cu dizabilități.

„Dacă ceea ce se face pentru persoana cu dizabilitate, pentru asigurarea condițiilor de accesibilitate, pentru incluziune socială, incluziune educațională, asigurarea dreptului la asistență medicală, corespunde cu așteptările omului, doar atunci noi putem spune că există un parteneriat și, respectiv, ceea ce se face, se face într-adevăr în conformitate cu așteptările. Consider că este foarte important pentru autoritatea publică să cunoască în ce măsură ceea ce s-a făcut corespunde cu așteptările oamenilor, iar Consiliul consultativ va va colecta reacțiile din partea societății civile, din partea comunității în ansamblu”, a declarat directorul executiv al Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, într-un club de presă desfășurat la IPN:

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Platforma civică pe baze obștești, de unde a pornit toată activitatea legată de persoanele cu dizabilități, „Chișinăul accesibil pentru Toți”, transmite misiunea sa deja unui organ instituționalizat – Consiliul consultativ care va activa pe lângă primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban. Tot ce se va planifica la nivel de Primărie pentru domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități, inclusiv modificările în domeniul educației, sănătății, asistenței sociale, va fi consultat cu persoanele cu mobilitatea redusă. Prin crearea acestui Consiliu noi vom ajunge la cel de-al patrulea nivel, când conlucrăm împreună cu societatea civilă, cu autoritatea publică locală, lucrăm împreună pentru binele comunității”, susține Vitalie Meșter.

Reprezentantul Centrului a menționat că schimbările efectuate în municipiul Chișinău sunt vizibile. Este vorba de apariția pavajul tactil în municipiul Chișinău, a semafoarelor dotate cu sisteme de semnalizare sonoră. Au fost eliminate bordurile de la intersecție.

„Schimbările care au loc în municipiul se întâmplă datorită insistenței și implicării din partea persoanelor cu dizabilități și a deschiderii autorităților publice pentru colaborare”, a conchis director executiv al Centrului.

În data de 7 iunie, a avut loc prima ședință, de constituire, a Consiliului consultativ la care s-a discutat elaborarea Planului de acțiuni pentru a doua jumătate a anului 2022 și elaborarea Strategiei de accesibilizare a municipiului Chișinău pentru anii 2023-2025.

#dizabilitate #incluziune #parteneriat

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.