Fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc, anunță că va participa la ședințele de judecată. Mai mult, acesta cere ca ședințele să fie publice, cu prezența presei. Într-o postare pe rețelele de socializare, Plahotniuc a scris că a reușit să finalizez procesul de examinare a materialelor dosarului, motiv pentru care a lipsit de la ședințele de judecată precedente.

”Acum, în sfârșit, fac ultimele pregătiri ca în curând să particip la ședințele de judecată și să le prezint magistraților propriile mele argumente și dovezi vizavi de acuzațiile nefondate în acest dosar absolut politic. Suplimentar vreau să vă spun acum: pentru a da posibilitate presei să relateze în detalii un caz de interes public major privind „furtul miliardului” din sistemul bancar al țării, voi face o solicitare către instanța de judecată să permită prezența la procesul meu a tuturor jurnaliștilor (nu doar a celor aserviți puterii politice) și filmarea întregii ședințe de judecată, nu doar câteva minute la începutul ședinței, cum se obișnuiește acum”, a scris Vlad Plahotniuc.

Într-un final, Vlad Plahotniuc spune că vrea să facă lumină în examinarea faptelor din trecut, ”fapte despre care unii în prezent preferă să uite. Și mă refer aici la cei care fac azi tot posibilul să urgenteze și să finalizeze în mod ilegal procesul de judecată pe acest dosar, pentru a ieși ei înșiși de sub bătaia legii pentru acțiunile și deciziile lor din perioada furtului miliardului”.

Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în Chișinău în data de 25 septembrie 2025 și se află în arest preventiv, în penitenciarul nr.13. Acesta este acuzat în dosarul „Frauda bancară”, „Metalferos” și n dosarul blanchetelor de pașaport.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul Finanțelor cere de la Vlad Plahotniuc despăgubiri de peste 731 de milioane de lei

#dosar penal #furtul miliardului #Vlad Plahotniuc

Echinocțiul de toamnă din 2026 va avea loc în noaptea de 22 spre 23 septembrie. Acest fenomen astronomic marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică.

Din această perioadă, durata zilelor va continua să scadă, iar nopțile vor deveni treptat mai lungi, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie. În același timp, în emisfera sudică, echinocțiul de toamnă marchează începutul primăverii astronomice, ceea ce înseamnă că anotimpurile se schimbă în sens opus față de emisfera nordică.

Fenomenul are loc atunci când longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 180 de grade, iar astrul traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. În apropierea echinocțiului, Soarele răsare aproape de punctul cardinal est și apune în apropierea celui vestic.

După acest moment, traiectoria aparentă a astrului pe cer devine tot mai joasă. Răsăritul se produce mai târziu, apusul mai devreme, iar intervalul cu lumină naturală se reduce până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Termenul „echinocțiu” provine din francezul „équinoxe”, cu originea în latinescul „aequinoctium”. Denumirea este formată din cuvintele „aequus”, care înseamnă „egal”, și „nox, noctis”, cu sensul de „noapte”.

Numele face trimitere la apropierea dintre durata zilei și cea a nopții, caracteristică celor două echinocții care se produc în fiecare an, primăvara și toamna.

#astronomie #Echinoctiul de toamna #soare