Autoritatea Națională de Integritate (ANI) informează că, a constatat un conflict de interese pe numele fostului director general al Agenției Proprietății Publice (APP), Vladimir Baldovici. Mai exact, în anul 2018, Cancelaria de Stat a transmis către APP un proiect de hotărâre de Guvern cu privire la transmiterea unui teren, care se referea la transmiterea, cu titlu gratuit, din gestiunea Procuraturii Generale în gestiunea Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a terenului proprietate publică a statului, domeniul privat, situat în centrul capitalei.

Subiectul, în calitate de director general a avizat prin semnătură acest proiect de hotărâre. În cadrul controlului, inspectorul de integritate a identificat ca la semnarea avizului subiectul a avut anumite interese personale, deoarece viza în mod indirect un SRL, unde împreună cu soția dețineau calitatea de asociați.

„În anul 2013, acest SRL obține dreptul de servitute asupra unui teren proprietate publică din centrul capitalei, în baza unui contract încheiat cu Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului. Potrivit documentelor acumulate, subiectul ajunge să fie asociat în cadrul acestui SRL în anul 2015, iar soția în anul 2017, cu câte 50% cotă parte din firmă. După ce au obținut dreptul asupra terenului, acest SRL a amenajat o parcare auto îngrădită, dotată cu sisteme de supraveghere video, asigurată cu pază și limitarea accesului și a parcării altor automobile pe acest teren, pentru care a suportat toate cheltuielile”, se arată în nota informativă a ANI.

În anul 2018, când accede în funcția de director general al APP, obține și calitatea de subiect al declarării.

„În acest proiect de hotărâre a Guvernului era vizat în mod indirect o parte din terenul utilizat de SRL. Respectiv, în momentul când proiectul a ajuns pe masa fostului director al APP, acesta ar fi trebuit să se abțină de la examinarea și avizarea documentului, iar în termen de 3 zile să declare interesul personal rezultat din calitatea sa de asociați în firma respectivă”.

Potrivit notei informative, fiindu-i solicitat punctul de vedere, fostul director nu și l-a prezentat.

Dacă actul de constatare va rămâne definitiv, acesta riscă interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică timp de 3 ani, urmând să fie inclus și în Registrul Interdicțiilor. De menționat că, potrivit prevederilor legale, ANI nu este în drept să solicite instanței de judecată constatarea nulității absolute a actului normativ adoptat

#acte de constatare #ANI #APP #ex-director

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.