Roada de grâu este una bună în acest an, însă agricultorii se confruntă cu prețurile mici la vânzare. Despre acest lucru anunță Vladimir Bolea, potrivit căruia pentru a face față prețurilor mici la vânzarea roadei și prețurilor mari la fertilizanți, agricultorii trebuie să se asocieze, notează ipn.md.

„Toamna a fost foarte secetoasă în prima parte a ei, atunci când se semăna grâul. De aceea, chiar dacă în primăvară, în toată Republica Moldova am avut un nivel de precipitații înalt, oricum plantele sunt subdezvoltate. Am fost la Căușeni, au 3-3,5 tone de grâu la hectar. La nordul Republicii Moldova e vorba de 3,7- 4 tone la hectar. Calitatea grâului este una bună, mult grâu este alimentar, ceea ce înseamnă că se va vinde la un preț mai mare. Per total, starea lucrurilor este una satisfăcătoare când vorbim de grupa cerealelor de toamnă. Dar agricultorii se confruntă în continuare cu prețurile mici. Cu greu vor face față problemelor în condițiile prețului de 2,75 lei. În Hâncești era un agricultor care spunea că vinde grâu cu 3,10 lei. Trebuie să continuăm politica începută de Ministerul Agriculturii acum doi ani, adica politica de asociere”, a spus Vladimir Bolea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit ministrului Vladimir Bolea, asocierea producătorilor în camere agricole îi va ajuta să aibă acces la informații, subvenții și fonduri de preaderare. Potrivit ministrului, doar prin asocierea fermierilor agricultura din Republica Moldova va deveni una înalt tehnologizată și performantă.

„Soluția pentru disperarea agricultorilor este asocierea. E vorba de asociere pentru a achiziționa fertilizanți, pentru a reduce din prețul fertilizanților și asocierea pentru a vinde produsul final. Alte soluții magice nu există. Avem discuții cu agricultorii și marea majoritate conștientizează că asocierea e un lucru important pentru ei. Acum promovăm camerele agricole. Toată lumea înțelege că sărăcia pe care o avem astăzi în agricultură poate avea soluție doar prin asociere, având acces la informații, cunoștințe, pe care de unul singur nu le poți avea. Noi am preluat modelul din țările unde agricultura s-a dezvoltat la cel mai înalt nivel, dar au făcut-o în cadrul unei camere agricole. Când ești parte componentă a unei comunități profesionale, cum este camera agricolă, nivelul tău de reziliență este mult mai mare. Cu totul altfel treci peste aceste dificultăți”, a mai spus ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.

#agricultori #grau #prețuri

Islandezii sunt chemați sâmbătă, 29 august, la urne pentru a decide dacă țara va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, într-un referendum care poate readuce Reykjavik pe drumul către UE după mai bine de un deceniu, scrie Mediafax.ro.

Votul nu privește aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul. Alegătorii vor răspunde la întrebarea dacă Islanda ar trebui să redeschidă negocierile începute în urmă cu peste 15 ani.

Dacă tabăra favorabilă aderării va câștiga, guvernul va primi mandatul politic pentru reluarea discuțiilor. În cazul unui eventual acord, islandezii ar urma să fie chemați din nou la urne pentru a decide dacă acceptă condițiile de aderare.

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, iar negocierile au fost deschise oficial în 2010. Până la suspendarea procesului, 27 de capitole fuseseră deschise, dintre care 11 închise provizoriu. Negocierile au fost înghețate după schimbarea guvernului, în 2013.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte este pescuitul. Industria piscicolă are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar aderarea la UE ar presupune negocieri privind gestionarea resurselor maritime. Produsele marine au reprezentat aproape 39% din valoarea exporturilor islandeze de bunuri în 2025.

În același timp, Islanda este deja puternic integrată în spațiul european. Țara face parte din Spațiul Economic European și din Schengen, iar UE este principalul său partener comercial. Susținătorii aderării argumentează că Islanda aplică deja o mare parte din regulile pieței unice europene, fără a avea însă drept de vot asupra adoptării acestora.

Contextul geopolitic s-a schimbat însă semnificativ față de 2013. Războiul din Ucraina, tensiunile din zona arctică și preocupările privind securitatea infrastructurii submarine au readus în discuție poziția strategică a Islandei în Atlanticul de Nord.

Rezultatul referendumului este dificil de anticipat. Potrivit unui sondaj citat de Reuters, 46% dintre alegători susțin reluarea negocierilor, iar 46% se opun, în timp ce 8% sunt indeciși.

Chiar și o victorie a taberei favorabile negocierilor nu ar însemna automat aderarea la UE. Procesul ar trebui reluat și finalizat, iar eventualul tratat de aderare ar trebui aprobat de toate statele membre și de Parlamentul European, precum și ratificat conform procedurilor aplicabile.