Jumătate din cele 35 de acțiuni prevăzute în planul de implementare a condiționalităților propuse de Comisia Europeană au fost realizate. O spune secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Vladimir Cuc, potrivit căruia majoritatea acțiunilor realizate vizează adoptarea legilor sau regulamentelor necesare bunei funcționări a instituțiilor.

Odată cu obținerea statului de țară candidată la aderare, Comisia Europeană a recomandat Republicii Moldova realizarea a 9 condiționalități de bază, informează ipn.md.

Este vorba despre reforma justiției, remedierea deficiențelor în legislația electorală, combaterea corupției, deoligarhizarea, consolidarea luptei împotriva crimei organizate și recuperarea activelor, îmbunătățirea serviciilor publice, reforma administrației publice, implicarea societății civile în procesele decizionale, consolidarea capacității administrației publice și protecția drepturilor omului și combaterea violenței de gen. Secretarul de stat de la Ministerul de Externe spune că planul de acțiuni privind realizarea acestor condiționalități este implementat în proporție de 50%.

„Mergem activ pe realizarea celor 9 măsuri setate de Comisia Europeană. Planul de acțiuni a fost aprobat în august 2022, iar perioada de implementare este de un an. Jumătate din acțiuni sunt planificate până la sfârșitul acestui an, în total fiind vorba de 35 de acțiuni, celelalte vor fi lăsate pentru anul viitor. Avem 18 acțiuni realizate sau aflate în etapa finală. De exemplu, a fost consolidat cadrul juridic al CSM, a fost aprobată legislația ce vizează verificarea candidaților pentru Institutul Național de Justiție, a fost ajustată legea Procuraturii conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, recent a fost aprobat noul Cod Electoral”, a spus Vladimir Cuc în cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova.

Potrivit secretarului de stat, crizele cu care se confruntă Republica Moldova complică procesul de implementare a planului de acțiuni, însă autoritățile nu vor admite abateri de la calendarul convenit cu partenerii europeni.

„Foarte multe acțiuni din acest plan sunt legi, strategii, dar sunt și aspecte care vor fi măsurate în date statistice. O problemă în implementare o reprezintă crizele permanente cu care ne confruntăm. O altă barieră vizează capacitățile administrative reduse ale autorităților și asta este o vulnerabilitate mare care este deja semnalată și de partenerii noștri europeni. Pe acest domeniu se lucrează deja, fiind vorba de sporirea numărului funcționarilor care lucrează atât pe analiza politicilor, cât și în direcțiile care nemijlocit elaborează legi și regulamente”, a mai spus secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

În același timp, experții în domeniul integrării europene spun că reformarea instituțiilor de drept și asigurarea independenței justiției vor fi aspectele care vor cântări cel mai mult în evaluarea Comisiei Europene.

„În primul rând, se va pune accent pe consolidarea instituțiilor de drept. Cele 9 condiționalități ale UE au pornit de la consolidarea instituțiilor de drept. Mai este o condiționalitate numită generic dezoligarhizare, dar care este strâns legată de statul de drept, de asigurarea unei justiții corecte. Dar când vom ajunge la evaluarea progresului nostru și darea unei aprecieri de către instituțiile europene, toate sectoarele vor fi evaluate. Cred că Comisia va atrage o mare atenție la capacitățile instituționale”, a spus expertul IPRE, Adrian Ermurachi.

La 23 iunie 2022 Republica Moldova a obținut alături de Ucraina statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Georgiei, care a depus o cerere similară, doar i-a fost recunoscută perspectiva de aderare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #Ucraina #UE #Vladimir Cuc

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.