Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat construirea unui nou adăpost antiatomic la cel mai de elită spital din țară, unde sunt tratați oficiali de rang înalt, potrivit unui site guvernamental, transmite Newsweek.

Președintele Rusiei a ordonat construirea unui adăpost antiatomic la Spitalul Clinic Central din Moscova, cu termen de finalizare 20 decembrie 2023.

Costul proiectului este estimat la 35 de milioane de ruble (431.000 de dolari), a relatat publicația independentă rusă de știri The Moscow Times, citând un site rusesc de achiziții publice. Oficiali ruși de rang înalt sunt tratați la spitalul din Moscova, potrivit publicației. Putin însuși ar fi primit tratament la spital.

Adăpostul antiatomic va fi proiectat pentru 800 de persoane, inclusiv personalul medical și angajații, și ar trebui să fie proiectat pentru a oferi protecție împotriva radiațiilor. Acesta va avea mai multe intrări, o ieșire de urgență și un sistem complex de ventilație capabil să curețe aerul „de arme de distrugere în masă gazoase” și aerosoli. Acesta ar trebui să fie echipat pentru ca personalul medical să poată efectua „proceduri medicale în timp de război”.

The Moscow Times a relatat anterior că Kremlinul a ordonat modernizarea adăposturilor antiaeriene pe întreg teritoriul Rusiei. În octombrie 2022, Kremlinul a emis un decret care a ordonat regiunilor din vestul Rusiei să se pregătească pentru posibilitatea unor lovituri în interiorul teritoriului rusesc.

Cu toate acestea, publicația a relatat că datele din surse deschise arată că procesul de reparare a adăposturilor antiaeriene a avut loc în toată Rusia. Două luni mai târziu, Serghei Poletykin, șeful biroului regional al Ministerului pentru Situații de Urgență, a declarat că în regiunea Moscovei se pregătesc adăposturi antiaeriene capabile să găzduiască până la 15 milioane de persoane.

#buncar #spital #Vladimir Putin

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.