Liderul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, a criticat guvernarea pentru că „dansează pe melodia Occidentului colectiv” și că a decis să se întoarcă împotriva lui Iurie Roșca, fondatorul și președintele permanent al Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD), fost vicepreședinte al Parlamentului și viceprim-ministru, scrie bani.md.

Voronin, într-o declarație apărută pe site-ul oficial al PCRM, scrie că acest dosar este unul la comandă.

„În opinia mea, acest dosar este unul fabricat și se bazează pe o delațiune nefondată a unui afacerist cu reputație dubioasă, care pretinde că Roșca ar fi primit de la acesta cu mulți ani în urmă o sumă importantă de bani cu titlu de împrumut. Și iată că acum, după 17 ani, după ce Iurie Roșca și-a exprimat în mod clar poziția față de referendumul anunțat, acest dosar măsluit a ieșit din nou la suprafață. Nu încape nici o îndoială că totul s-a făcut la ordinul de sus”, a declarat Voronin.

Liderul PCRM a amintit că, deși relațiile sale cu Roșca au fost întotdeauna tensionate, acesta a demonstrat întotdeauna decență și o capacitate de a respecta limitele, spre deosebire de membrii actualului partid de guvernământ PAS și Maia Sandu.

„Roșca este o personalitate, este un om în care poți avea încredere. Roșca niciodată nu umblă cu șiretlicuri, nici nu se pliază după interesele altcuiva. Dacă e să te bați, te bați cu un bărbat, dacă e să faci o treabă serioasă, o faci cu un om de cuvânt. Iurie Roșca este un patriot adevărat al Moldovei, în stare de orice sacrificiu pentru țara sa. Anume de aceea se și teme de el clica de la conducere. Și mai există un aspect care provoacă nedumerire. Instanța de judecată l-a condamnat la șase ani privațiune de libertate, în timp ce procurorul a cerut doar patru ani de închisoare.

Din câte cunosc, înainte de emiterea acestei hotărâri de judecată a avut loc o ședință secretă, în cadrul căreia un emisar la Maiei Sandu i-a promis judecătoarei înalta funcție de membru al Consiliului Superior al Magistraturii în schimbul hotărârii de condamnare a lui Roșca la un termen maxim de privațiune de libertate. Condamnarea lui Iurie Roșca arată că întregul sistem judecătoresc din Moldova a putrezit și s-a compromis într-atât, încât nu mai merită nici un pic de încredere. Iar reformarea acestuia se va tărăgăna atâta timp cât la putere se află niște inși răzbunători, nerușinați și fricoși”, a conchis deputatul comunist.

În 2005, PCRM a făcut coaliție cu PPCD pentru a forma o majoritate parlamentară, iar Roșca a fost numit vicepreședinte al Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că fostul preşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare. Decizia a fost pronunțată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în data de 2 august 2024. Fostul vicepremier al Republicii Moldova a fost acuzat de trafic de influență în 2018, dosarul său fiind pornit în 2017, în baza unui denunț semnat de omul de afaceri Alexei Damaschin.

Iurie Roșca riscă să ajungă după gratii? Documentul pe care l-a semnat politicianul

#condamnare #dosar #Iurie Rosca #Vladimir Voronin

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.