Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a ajuns la Washington, unde va avea o întâlnire cu președintele american Donald Trump și discuții cu liderii europeni.

„Sunt recunoscător președintelui SUA pentru invitație. Cu toții dorim să încheiem rapid și durabil acest război. Pacea trebuie să fie reală și de lungă durată, nu ca în trecut, când Ucraina a fost forțată să cedeze Crimeea și o parte a Donbasului, iar Rusia a folosit asta ca punct de sprijin pentru un nou atac”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

Liderul ucrainean a reamintit și eșecul garanțiilor de securitate oferite Ucrainei în 1994 și a subliniat că „nu ar fi trebuit cedată Crimeea, la fel cum, după 2022, ucrainenii nu au cedat Kievul, Odesa sau Harkovul”.

Zelenski a menționat că armata ucraineană are succese pe front în regiunile Donețk și Sumî, el și-a exprimat încrederea că Ucraina va fi apărată și va primi garanții reale de securitate:

„Poporul nostru va fi mereu recunoscător președintelui Trump, Americii și tuturor partenerilor pentru sprijin și ajutorul neprețuit. Rusia trebuie să pună capăt acestui război pe care ea l-a început. Cred că forța noastră comună cu SUA și prietenii europeni va obliga Rusia la o pace adevărată.”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și mai mulți lideri europeni se întâlnesc luni la Washington cu președintele american Donald Trump pentru a elabora un acord de pace, pe fondul temerilor că magnatul republican ar putea încerca să facă presiuni asupra Kievului pentru a accepta o înțelegere favorabilă Moscovei, informează Reuters.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinții Franței și Finlandei, Emmanuel Macron și respectiv Alexander Stubb, și șefii de guvern ai Germaniei, Regatului Unit și Italiei, Friedrich Merz, Keir Starmer și respectiv Giorgia Meloni, fac deplasarea la Washington pentru a-l susține pe Zelenski, într-un moment diplomatic crucial al războiului și pentru a preveni orice repetare a întâlnirii tensionate din Biroul Oval dintre Trump și liderul Ucrainei din februarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Donald Trump #PACE #SUA #Vladimir Zelenski

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.