Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a instituit un nou pachet de sancțiuni Federației Ruse. Este vorba de 140 de persoane fizice și 50 de persoane juridice, scrie Bani.md.

„Se decide punerea în aplicare a deciziei Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei din 15 octombrie 2021 cu privire la aplicarea măsurilor restrictive persoanelor juridice”, se arată în decretul emis de președintele de la Kiev.

Sancțiunile adoptate la ședința Consiliului de Securitate din 15 octombrie vizează, în special, persoanele care au fost implicate în organizarea alegerilor pentru Duma de Stat din Crimeea și în legătură cu procesul de votare care a avut loc în Donețk și Lugansk. Sancțiunile vor fi aplicate rețelei de magazine Mere și beneficiarilor rețelei. Printre companii se regăsește și Group-IB, unul dintre jucătorii de top pe piața rusă de apărare cibernetică, registratorul de nume de domenii Reg Ru, șantierul naval Sea din Feodosia, Sevastopol, Centrul Științific Impuls-2, companiile aeriene ucrainene Khors, Camus Air și Liniile aeriene mediteraniene.

Restricțiile sunt aplicate și asupra guvernatorului Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, liderului „Lupilor Nopții”, Alexander Zaldostanov și fostului șef al Comisiei Electorale Centrale din Donețk, Roman Lyagin. Lista sancțiunilor include, de asemenea, reprezentanți ai instanțelor și agențiilor de aplicare a legii pe care Kievul îi consideră implicați în presiuni asupra tătarilor din Crimeea, în special, un membru al Colegiului Judiciar pentru Cauze Penale al Curții Supreme a Crimeii, Aleksey Kozyrev, procuror superior al Crimeii. Departamentul Procuraturii de Stat al Procuraturii din Crimeea Anastasia Supryaga, judecătorii de la Judecătoria Kiev din Simferopol, Irina Kagitina și Alexey Tikhopoy, șeful departamentului de investigații al FSB al Federației Ruse pentru Crimeea și Sevastopol, Andrey Giba, judecătorul de Nord Tribunalul militar de raion caucazian din Rostov-pe-Don, Roman Saprunov.

Acesta nu este primul pachet de sancțiuni aplicat de Ucraina în legătură cu alegerile pentru Duma de Stat din Crimeea. Anterior, Zelenski a pus în aplicare decizia NSDC privind sancțiunile personale împotriva participanților la alegerile pentru Duma de Stat din Crimeea, precum și a membrilor comisiilor electorale regionale. În total, erau vizate 95 de persoane. Măsurile restrictive ale Kievului presupun blocarea activelor, restrângerea operațiunilor comerciale, interzicerea transportului pe teritoriul Ucrainei, interzicerea retragerii capitalului, încetarea îndeplinirii obligațiilor economice și financiare, a interzicerea participării la procesul de privatizare și închirierea proprietății de stat.

#Rusia #sanctiuni #Vladimir Zelenski

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.