Vladislav Gribincea, judecător la CSJ: Legea nu interzice calitatea de membru al organului de conducere al unui ONG

„Un judecător nu are voie să fie membru al organelor de conducere (consilii) ale organizațiilor comerciale (care sunt create pentru a genera profit), însă legea nu interzice calitatea de membru al organului de conducere al unui ONG”. Sunt doar câteva rânduri dintr-o postare, de pe rețelele sociale, scrise de proaspătul judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), fondatorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vladislav Gribincea.

Gribincea mai scrie că pentru încălcarea gravă a acestor interdicții (n.r. expuse mai jos) se poate ajunge și până la sancțiuni disciplinare (în cazuri extreme, și la eliberarea din funcție).

„Mă autoinstruiesc acum cu privire la ce poate și, mai ales, ce NU poate face un judecător. Judecătorului îi sunt interzice multe lucruri pe care le poate face un om obișnuit, anume pentru a asigura respectul și încrederea în justiție. Restricțiile sunt stabilite în Legea cu privire la statului judecătorului și Codul de etică și conduită profesională a judecătorului. Ar fi bine ca aceste restricții să fie cunoscute și de toți.

Judecătorul NU poate (astea nu sunt toate interdicțiile):

să se pronunțe cu privire la „problemele curente de politică internă” (încă încerc să înțeleg ce anume înseamnă asta);

să prezinte mass-media informații despre cauzele aflate în examinare în instanța judecătorească (aparent straniu, dar legea interzice acest lucru). Informația poate fi prezentată doar de persoana responsabilă de comunicare din instanța judecătorească. Această interdicție a judecătorului se menține până când hotărârea judecătorească intră în vigoare;

fi membru al organelor de conducere (consilii) ale organizațiilor comerciale (care sunt create pentru a genera profit), însă legea nu interzice calitatea de membru al organului de conducere al unui ONG;

fi membru al partidelor politice și participa la activități cu caracter politic. Nu există totuși o interdicție absolută pentru judecători de a participa la activități publice (cum ar fi și întrunirile);

oferi consultații în probleme litigioase (adică să se dea cu opinia asupra cauzelor pendinte, la solicitarea unei parți în proces) altor persoane decât rudele apropiate (nici măcar omenește, nici măcar pentru prieteni). Din cate înțeleg, judecătorul poate explica totuși în ce constă legea, când nu este vorba de un litigiu concret;

să se comporte pe rețele sociale astfel încât să pună în pericol imaginea statutul judecătorului și „prestigiul sistemului judecătoresc” (se pare că, în această parte, mulți încă nu înțeleg până unde merge această restricție);

comenta public activitatea altor judecători sau „denigra” în public profesionalismul sau moralitatea colegilor săi (să își critice colegii, cu alte cuvinte);

da sfaturi altor judecători, decât dacă este rugat să o facă (însă doar cu privire la interpretarea legii, nu și cu privire la soluția ce trebuie luată în cazul concret);

comunica cu demnitarii despre cauzele pe care la are în examinare, cu câteva excepții”, se arată în mesajul lui Gribincea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că fondatorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vladislav Gribincea este judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 13 iunie 2024.

Vladislav Gribincea, înaintat Maiei Sandu pentru numirea în funcția de judecător al CSJ. Cine este al doilea candidat

#Vladislav Gribincea #interdictii #judecator

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.