Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, susține că țara noastră este într-o situație diferită în contextul geopolitic și poate deveni un model de succes în privința reglementării pașnice a unui conflict ce ține de separatism, informează Realitatea.md.

Ex-demnitarul a comparat situația Republicii Moldova cu cea a Ucrainei și Georgiei, spunând că în cazul nostru este posibilă rezolvarea pe cale diplomatică.

„Republica Moldova este un caz aparte, unde încă este posibilă reglementarea conflictului pe cale pașnică și diplomatică. Republica Moldova poate deveni un exemplu de succes a reglementării unui conflict: fără război, fără confruntări, fără escaladări.

Rolul meu a fost să mențin o stabilitate și să dau un ton constructiv acestui proces, în care să lipsească escaladările și limbajul de amenințări, pentru că în orice secundă acest lucru se poate întâmpla.

Situația în care se află Republica Moldova nu e chiar atât de gravă, din punct de vedere geopolitic. Și ar trebui să nu o înrăutățim”, a declarat Vladislav Kulminski în cadrul emisiunii „Пятница с Анатолием Голя” de la postul RTR.

Realitatea.md menționează că pe teritoriul țării noastre conflictul transnistrean a pornit în anul 1990, când așa-numita republică moldovenească nistreană și-a autoproclamat independența. La 2 martie 1992 a început un conflict armat cu forțele separatiste, iar în iulie 1992 s-a decis încetarea luptelor. Ulterior a fost dat startul unor negocieri de reglementare a conflictului transnistrean, sub egida OSCE. În prezent, ele se desfășoară în formatul 5+2, adică 5 mediatori și observatori, precum și cele 2 părți implicate. Mediatorii sunt Federația Rusă și Ucraina, iar Uniunea Europeană și Statele Unite – ca observatori, pe când părțile implicate sunt Republica Moldova și Transnistria.

#conflictul de pe Nistru #Vladislav Kulminski

La Curtea de Apel Chișinău a început astăzi, 1 octombrie, examinarea apelului în dosarul „Frauda bancară”, în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Fostul lider democrat participă la ședință prin videoconferință, după ce magistrații au respins cererea acestuia de a fi prezent fizic în sala de judecată.

În timpul ședinței, avocații lui Plahotniuc și-au exprimat nemulțumirea față de schimbarea unui membru al completului de judecată. Magistratul Vitalie Budeci a fost înlocuit cu Vitalie Pîslariuc, după ce Budeci nu a trecut evaluarea externă a judecătorilor.

Examinarea apelului trebuia să înceapă încă pe 24 august, însă ședința a fost anulată după o alertă cu bombă la sediul instanței. O nouă ședință, programată pentru 26 august, a fost ulterior amânată.

Apelul a fost depus de Procuratura Anticorupție pe 6 mai, după ce Plahotniuc a fost condamnat în prima instanță la 19 ani de închisoare. Procurorii cer acum majorarea pedepsei până la 25 de ani.

Pe lângă pedeapsă, acuzarea contestă și decizia instanței de fond de a nu dispune confiscarea a 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Procurorii susțin că recuperarea prejudiciului și confiscarea sunt măsuri diferite și pot fi aplicate în același timp.

În argumentele prezentate în apel, acuzarea susține că infracțiunile pentru care a fost condamnat Plahotniuc au provocat prejudicii importante sistemului bancar și au afectat economia și încrederea în instituțiile statului. Procurorii mai consideră că în acest caz nu există circumstanțe atenuante care să justifice o pedeapsă mai mică.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 22 aprilie 2025 la 19 ani de închisoare pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”.