Volodimir Zelenski a vorbit duminică, 2 martie, despre posibilitatea înlocuirii sale ca președinte al Ucrainei. Liderul de la Kiev a susținut că nu va fi ușor să fie înlocuit, însă a ținut să aducă din nou în atenție faptul că este dispus să demisioneze în schimbul aderării Ucrainei la NATO.

Republicanii americani au sugerat că ar putea fi nevoit să demisioneze, după ce Donald Trump s-a întors împotriva sa în timpul discuției de vineri, 28 februarie, din Biroul Oval despre războiul cu Rusia.

„Dacă vor dori să mă înlocuiască, având în vedere ceea ce se întâmplă, având în vedere sprijinul, înlocuirea mea nu va fi simplă. Nu este suficient doar să organizați alegeri. Trebuie, de asemenea, să nu mă lăsați să candidez. Acest lucru va fi un pic mai dificil. Se pare că va trebui să negociați cu mine.

Și am spus că o voi face în schimbul aderării la NATO. Atunci mi-am îndeplinit misiunea”, a spus Zelenski în fața presei britanice, potrivit libertatea.ro.

Reamintim, Trump a declarat în februarie că Ucraina poate „să uite” de aderarea la NATO în cadrul oricărui acord, explicând: „Cred că acesta este probabil motivul pentru care a început toată chestiunea”.

Rusia a invocat potențiala aderare a Ucrainei la NATO drept motiv pentru invazia lansată la 24 februarie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #presedinte #Ucraina #Volodimir Zelenski

La alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, pe malul stâng al Nistrului au votat 51.092 de persoane. Potrivit datelor prezentate în cadrul unei ședințe de președintele așa-numitei Comisii electorale a regiunii transnistrene, Stanislav Kasap, 77,76% dintre voturi au revenit partidului „Rusia Unită”, transmite corespondentul IPN de la Tiraspol.

La precedentele alegeri pentru Duma de Stat, desfășurate în 2021, în regiune au votat 59.233 de persoane. Astfel, în cinci ani, numărul participanților la vot a scăzut cu 8.141 de persoane, adică cu aproximativ 13,7%.

În același timp, ponderea voturilor pentru „Rusia Unită” practic nu s-a schimbat: în 2021, partidul a obținut 76,42%, iar acum – 77,76%. În cifre absolute, rezultatul a scăzut de la 45.263 la 39.733 de voturi.

În acest an, Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 6,32% – 3.231 de voturi, LDPR – 4,4% sau 2.252 de voturi, „Oamenii Noi” – 3,25% sau 1.662 de voturi, iar „Partidul Pensionarilor” – 2,41% sau 1.233 de voturi. Celelalte partide au acumulat mai puțin de 1%.

Cei mai mulți alegători au votat la Tiraspol – 21.640 și la Bender (Tighina) – 10.503. La Rîbnița au fost înregistrați 4.845 de votanți, la Slobozia – 3.827, la Dubăsari – 3.243, la Grigoriopol – 2.884, la Camenca – 2.203, iar la Dnestrovsc – 1.864. În total, aceste date indică 51.009 persoane. Ulterior, Kasap a anunțat un rezultat preliminar de 51.092 de alegători.

Potrivit datelor preliminare, votarea de pe malul stâng a reprezentat aproximativ un sfert din toate voturile exprimate de cetățenii ruși din afara Rusiei. Viceministrul rus de Externe, Evgheni Ivanov, declara că, până la ora 19:00, ora Moscovei, peste 212 mii de persoane votaseră în străinătate, inclusiv în cadrul votului anticipat și al celui desfășurat pe parcursul a trei zile. Alegătorii din regiunea transnistreană reprezintă aproximativ 24% din această cifră.

Alegerile de pe malul stâng s-au desfășurat fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova de a deschide acolo secții de votare rusești.

Înainte de scrutin, Rusia anunțase intenția de a deschide 16 secții de votare în regiune. Chișinăul a autorizat o singură secție pe teritoriul țării – la Ambasada Rusiei din capitală. La 3 septembrie, în legătură cu aceste planuri, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova i-a înmânat o notă de protest ambasadorului desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov. Instituția a subliniat că desfășurarea unui proces electoral străin pe teritoriul Republicii Moldova este posibilă doar cu acordul prealabil al autorităților moldovenești și a cerut părții ruse să nu deschidă secții de votare pe malul stâng.