Pierderile care ar putea fi provocate industriei petroliere ruse de sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva companiilor Lukoil și Rosneft se ridică la aproximativ 5 miliarde de dolari pe lună, potrivit unor estimări transmise Kievului de unii dintre aliații săi. Declarația a fost făcută de președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o întâlnire cu presa, relatează EFE și AFP, citate de Agerpres.

„Considerăm că aceste sancțiuni le vor reduce profiturile cu cel puțin 5 miliarde de dolari pe lună”, a afirmat Zelenski, răspunzând unei întrebări despre impactul primelor măsuri economice adoptate de administrația președintelui american Donald Trump împotriva Rusiei.

Șeful statului ucrainean a precizat că această estimare nu a fost deocamdată verificată de serviciile de informații ucrainene și că a fost comunicată Kievului de partenerii occidentali. El a subliniat necesitatea „de a garanta că aceste sancțiuni nu sunt încălcate și că produc efecte”.

Referindu-se la atacurile la mare distanţă în spatele liniei frontului cu care Ucraina încearcă să submineze industria petrolieră ce finanțează în mare parte efortul de război al Kremlinului, Zelenski a afirmat că succesul acestor operațiuni a dus la „reducerea cu aproximativ 20% a capacității de rafinare a Rusiei”.

Rusia a reușit însă să redirecționeze spre alte unități o parte din țițeiul brut care nu mai poate fi procesat în instalațiile avariate, a precizat el.

„Prin urmare, sarcina noastră este foarte clară: să ne continuăm acțiunile împotriva altor instalații care au început să-și mărească volumul (de combustibil rafinat), în special de motorină”, a adăugat liderul ucrainean.

Zelenski a transmis că Ucraina încearcă astfel să lovească „principala sursă de finanțare a războiului” și să afecteze aprovizionarea armatei ruse cu combustibil.

Pe plan financiar, președintele Ucrainei a indicat că țara sa va avea nevoie de sprijin european constant pentru încă „doi sau trei ani” pentru a putea rezista invaziei ruse. El s-a referit la propunerea Comisiei Europene de a utiliza gradual activele ruse înghețate pentru finanțarea efortului de război.

„Am insistat din nou asupra acestui punct pe lângă toți liderii europeni. Le-am spus că nu vom lupta timp de decenii, dar că trebuie să demonstreze pentru o anumită perioadă de timp că sunt în măsură să furnizeze un ajutor financiar stabil Ucrainei”, a declarat Zelenski, menționând că europenii „de aceea s-au gândit la acest program doi sau trei ani”.

Liderul ucrainean a afirmat de asemenea că se așteaptă ca președintele american Donald Trump să folosească întrevederea programată cu președintele chinez Xi Jinping, joi, în Coreea de Sud, în marja summitului ASEAN, pentru a exercita presiuni asupra Beijingului în vederea reducerii importurilor de hidrocarburi rusești și a sprijinului acordat Moscovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mișcare fără precedent a lui Trump împotriva lui Putin. SUA sancționează Rosneft și Lukoil

#sanctiuni #SUA #Zelenski

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.