Volumul cheltuielilor IT la nivel mondial va crește cu 2,4% în 2023

Cheltuielile efectuate la nivel mondial pentru produsele şi serviciile IT sunt estimate la 4,5 trilioane dolari în 2023, în creştere cu 2,4% faţă de 2022, chiar dacă inflaţia continuă să erodeze puterea de cumpărare a consumatorilor şi să reducă cheltuielile pentru dispozitive, conform ultimei prognoze Gartner.

Actualele estimări ale companiei de consultanţă în IT sunt în scădere faţă de prognoza din trimestrul precedent, care preconiza o creştere de 5,1%, informează Agerpres.

„Consumatorii individuali şi companiile se confruntă cu realităţi economice foarte diferite. În timp ce inflaţia devastează pieţele de consum, contribuind la concedieri la companiile B2C, mediul enterprise continuă să crească bugetele alocate pentru iniţiativele de afaceri digitale, în pofida încetinirii ritmului economiei mondiale. O economie supusă turbulenţelor a schimbat contextul deciziilor de afaceri şi poate determina CIO să ezite mai mult, să întârzie luarea deciziilor sau să îşi reordoneze priorităţile. Am văzut acest lucru în acţiune odată cu remanierile care au loc în rândul unor companii B2B, în special a celor care au suprainvestit în creştere. Cu toate acestea, bugetele IT nu determină aceste schimbări, iar cheltuielile IT rămân rezistente la recesiune”, a precizat John-David Lovelock, distinguished VP analist la Gartner Lovelock.

Potrivit estimărilor, în acest an segmentele de software şi servicii IT vor creşte cu 9,3% şi, respectiv, 5,5%, în timp ce segmentul de dispozitive va scădea cu 5,1%, deoarece atât consumatorii individuali, cât şi companiile prelungesc ciclurile de utilizare a dispozitivelor.

Pe de altă parte, evoluţia pieţei forţei de muncă influenţează cheltuielile pentru serviciile IT. Ponderea locurilor de muncă vacante a crescut în fiecare trimestru, iar rata locurilor de muncă deschise per şomer este în multe ţări la cele mai scăzute niveluri din istorie. Concurenţa ridicată pentru talente îi provoacă pe CIO să angajeze personal IT calificat, limitând creşterea companiilor care se luptă să se extindă fără resursele umane necesare.

Simultan cu creşterea cheltuielilor pentru software, piaţa serviciilor IT este în creştere, pe măsură ce companiile caută să aducă personal IT din exterior pentru servicii de implementare şi asistenţă. De exemplu, se estimează că volumul cheltuielilor pentru servicii de consultanţă se vor ridica la 264,9 miliarde dolari în 2023, în creştere cu 6,7% faţă de 2022, potrivit companiei.

„CIO pierd competiţia pentru talente. În fiecare verticală din industrie, cheltuielile pentru serviciile IT cresc mai rapid decât serviciile interne. Lucrătorii IT calificaţi migrează din organizaţiile IT ale companiilor către furnizori de tehnologie şi servicii (TSP) care pot ţine pasul cu cerinţele salariale crescute, oportunităţile de dezvoltare şi perspectivele de carieră”, a punctat Lovelock.

Metodologia Gartner de estimare a cheltuielilor IT se bazează în mare măsură pe analiza vânzărilor efectuate de un număr de peste o mie de companii furnizoare ale întregilor game de produse şi servicii IT.

#analiza #cheltuieli #IT

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.