Spre deosebire de ceea ce unii oameni ar putea crede în mod greșit, iată adevărul clar despre vehiculele electrice.

Pentru majoritatea consumatorilor, vehiculele electrice sunt mașinile viitorului. Cu toate acestea, cu multe noi modele alimentate de baterii programate pentru lansare în următorii ani, viitorul este mai aproape decât ar crede mulți.

Iată o privire rapidă la 10 mituri comune despre mașinile electrice pe care le-am auzit în ultimul timp.

1. Mașinile electrice vor fi întotdeauna mai scumpe

Prețurile vehiculelor electrice au scăzut constant de la începutul secolului, până la punctul în care se apropie de egalitatea cu vehiculele „clasice”.

Prețurile bateriilor cu litiu-ion au scăzut cu 97% din 1991 și este probabil să devină mai ieftine, pe măsură ce laboratoarele continuă să inoveze tehnologia și producția de masă se dezvoltă. Unele estimări ale Departamentului de Energie al SUA sugerează deja că, pe durata de viață a vehiculului, mașinile electrice sunt deja mai ieftine decât omologii lor pe combustibil cu dimensiunea egală atunci când iei în considerare prețul, întreținerea, finanțarea, reparațiile și costuri cu combustibilul.

2. Mașinile electrice vor supraîncărca rețeaua

Există această idee că rețeaua electrică fragilă și învechită nu va putea face față niciodată creșterii cererii de vehicule electrice.

Experții în energie de la cele mai importante laboratoare spun că este o prostie. Dacă toate mașinile și camioanele ar fi electrificate, cererea ar crește cu aproximativ 25%, dar această creștere s-ar produce treptat – de-a lungul anilor, dacă nu decenii – acordând utilităților timp să se adapteze și să adauge oferta.

3. Bateriile mașinilor electrice nu au o autonomie mare

Într-un sondaj recent, aproximativ 46% dintre potențialii cumpărători de vehicule electrice au considerat că bateriile nu au o durată de viață de minim 104,607 de km. Această percepție este o subestimare grosolană, cu mult sub chiar și garanțiile pe care majoritatea companiilor le oferă pentru bateria unui vehicul electric.

Realitatea este că, pe baza performanței mașinilor electrice care au fost pe drumuri de un deceniu, se poate aștepta ca bateriile mașinilor electrice să mențină confortabil 80% sau mai mult din capacitatea sa pentru cel puțin 321,868 de km.

Datele concrete de la vehiculele Tesla Model S sugerează o scădere inițială de 5% a capacității în primele 80,467 de km, urmată de încă o scădere de 5% în următorii 241,401 de km.

4. Gama de mașini electrice este încă prea mică

Autonomia medie a unui vehicul electric vândut este de aproximativ 400 de km. Având în vedere că 99% din toate călătoriile sunt sub 200 de km sau cam așa ceva, iar șoferul mediu parcurge aproximativ 60 de km pe zi, vehiculele electrice existente ar acoperi cu ușurință aproape toate nevoile zilnice ale șoferilor.

5. Încărcarea va fi întotdeauna prea lentă

Timpul de încărcare rapidă a vehiculelor electrice a scăzut rapid, până la punctul în care vehiculele vândute în prezent se pot încărca de la 10% la 80% în doar 18 minute.

Noile modele de baterii gata de a fi comercializate promit să reducă la jumătate timpul de încărcare la mai puțin de zece minute. Această reducere va face încărcarea mai convenabilă pe drumurile lungi.

Cu toate acestea, marea majoritate a oamenilor pot încărca acasă, la locul de muncă sau în zonele de parcare, fără a fi necesară încărcare rapidă pentru nevoile lor zilnice de conducere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

6. Nu vom putea recicla bateriile mașinilor electrice

Experții proiectează că în aproximativ un deceniu, bateriile cu litiu uzate vor începe să se adune, cerând o soluție de reciclare.

Aproximativ o sută de companii explorează și își comercializează în prezent propriile metode, așa că o opțiune bună și economică ar putea fi în apariție.

Un traseu mai ordonat, mai puțin solicitant, ar putea câștiga, totuși: pur și simplu conectarea bateriilor auto uzate la sistemele de stocare a rețelei de energie electrică. În această aplicație, capacitatea redusă a bateriilor nu contează, deoarece pot fi întotdeauna adăugate mai multe baterii.

7. Vehiculele electrice sunt mai rele pentru mediu

Vehiculele electrice sunt fundamental mai eficiente decât vehiculele pe benzină. În timp ce un motor pe benzină convertește doar aproximativ 20% din energia stocată a benzinei în putere, motorul unei mașini electrice convertește aproximativ 60% până la 77% din energia din baterie. Aceasta înseamnă că și pe o rețea alimentată pe cărbune, vehiculele electrice sunt mai bune pentru climă decât mașinile pe gaz.

Mai mult, analizele multiple ale ciclului de viață arată că vehiculele electrice au de fapt un lanț de aprovizionare mai ecologic, în principal pentru că necesită mult mai puține piese pentru a fi construite.

8. Mașinile electrice sunt lente

Vehiculele electrice sunt, de fapt, în general mai rapide decât omologii lor pe benzină. Acest lucru se datorează faptului că un motor electric generează instantaneu 100% din cuplul său disponibil. Când șoferul unui vehicul electric apasă pedala de accelerație, trecerea de la staționar la viteză este aproape instantanee. De fapt, versiunea de top a Tesla Model S, atunci când este angajată în așa-numitul mod „sport”, este una dintre cele mai rapide mașini de producție din lume, cu orice preț, cu un timp de 0-100 km/oră cronometrat la 2,5. secunde.

9. Mașinile electrice sunt nesigure

Deoarece sunt în general vehicule cu volum redus, nici Administrația Națională pentru Siguranța Traficului pe Autostrăzi (NHTSA) și nici Institutul de Asigurări pentru Siguranța Autostrăzilor nu testează toate vehiculele electrice pentru rezistența la impact. Cu toate acestea, acolo unde sunt testate, în general obțin note bune. De exemplu, Chevrolet Bolt EV primește cinci stele din cinci pentru protecția ocupanților de la NHTSA, la fel ca și Tesla Model 3 și Model X.

În ceea ce privește îngrijorările cu privire la bateriile mașinilor electrice care iau foc – poate chiar explodează – într-o coliziune, acestea par a fi oarecum exagerate. O investigație aprofundată recentă pe acest subiect, efectuată de NHTSA, a concluzionat că frecvența și gravitatea incendiilor și exploziilor de la sistemele de baterii cu litiu-ion sunt comparabile cu sau poate puțin mai mici decât cele pentru modelele pe benzină sau diesel.

10. Mașinile electrice sunt costisitoare de întreținut și reparat

Pe de altă parte, vehiculele electrice costă mai puțin pentru a continua să funcționeze decât vehiculele alimentate cu motoare pe combustie internă. Vehiculele electrice nu necesită schimburi regulate de ulei sau perfecționări și există mult mai puține piese în mișcare care în cele din urmă se defectează și trebuie înlocuite. Vehiculele electrice folosesc o transmisie simplă cu o singură viteză și evită elemente precum bujii, supape, rezervor de combustibil, toba de eșapament/țeavă de eșapament, distribuitor, demaror, ambreiaj, curele de transmisie, furtunuri și un convertor catalitic.

#combustibil #masini electrice #mituri #vehicule

Pe 3 noiembrie, aproximativ 210 milioane de alegători înscriși pe listele electorale vor decide câtă putere va avea Donald Trump în restul mandatului său de președinte al Statelor Unite. Trump nu se află pe buletinele de vot, însă controlul asupra Congresului american este în joc. Format din Camera Reprezentanților și Senat, Congresul adoptă legile țării și controlează cheltuielile la nivel federal. Organizate la jumătatea mandatului de patru ani al unui președinte american, alegerile intermediare stabilesc componența Congresului, scrie antena3.ro.

Sunt puse în joc toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și 35 dintre cele 100 de mandate din Senat, inclusiv în cadrul unor alegeri speciale organizate în Florida și Ohio pentru ocuparea locurilor lăsate vacante de Marco Rubio, secretarul de stat, și de vicepreședintele JD Vance. Alegătorii din 36 de state își vor alege și guvernatorii.

Fiecare membru al Camerei Reprezentanților reprezintă o circumscripție electorală și are un mandat de doi ani, în timp ce senatorii sunt aleși pentru șase ani.

Alegerile intermediare sunt considerate, de asemenea, un referendum asupra activității președintelui în exercițiu.

Pe lângă membrii Congresului și guvernatori, alegătorii vor desemna și parlamentari la nivelul statelor federale, precum și reprezentanți ai autorităților locale.

Care sunt mizele alegerilor pentru Camera Reprezentanților și Senat?

Republicanii dețin majoritatea în ambele camere ale Congresului. Pierderea controlului asupra oricăreia dintre ele le-ar oferi democraților posibilitatea de a bloca proiecte legislative și de a deschide anchete privind activitatea administrației Trump.

Pentru a prelua controlul, democrații trebuie să câștige încă trei mandate în Camera Reprezentanților și patru în Senat.

O împărțire egală a mandatelor în Senat, de 50 la 50, le-ar permite republicanilor să păstreze controlul, deoarece Vance poate vota pentru departajare.

Cum funcționează alegerile pentru Camera Reprezentanților?

Camera Reprezentanților este camera inferioară a Congresului american.

Cei 435 de membri ai săi reprezintă fiecare câte o circumscripție electorală și au mandate de doi ani, astfel că toate locurile sunt disputate la fiecare doi ani.

Mandatele sunt repartizate între state în funcție de populație, pe baza recensământului american, organizat o dată la zece ani.

California, cel mai populat stat, are 52 de mandate, în timp ce statele cu populații mici, precum Wyoming și Vermont, au câte unul.

Un partid are nevoie de 218 mandate pentru a obține majoritatea.

Republicanii controlează în prezent Camera Reprezentanților, cu 218 mandate, față de cele 214 ale democraților. Alte două locuri sunt vacante, câte unul deținut, anterior, de fiecare partid.

Noua Cameră a Reprezentanților își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cum funcționează alegerile pentru Senat?

Senatul este camera superioară a Congresului american.

Cei 100 de membri ai săi, câte doi din fiecare stat, indiferent de populația acestuia, sunt aleși la nivelul întregului stat și au mandate de șase ani. Aproximativ o treime dintre mandate sunt disputate la fiecare doi ani.

Anul acesta, au loc alegeri ordinare pentru 33 de mandate, precum și alegeri speciale în Florida și Ohio. Aceste două scrutinuri vor desemna senatorii care vor ocupa, pentru restul de doi ani, locurile deținute, anterior, de Marco Rubio și JD Vance.

Dintre cele 35 de mandate puse în joc, 22 sunt deținute în prezent de republicani și 13 de democrați.

Republicanii au în prezent 53 de senatori, iar democrații 45. Alți doi senatori independenți se alătură democraților, ceea ce oferă blocului democrat 47 de mandate.

Democrații au nevoie de un câștig net de patru mandate pentru a ajunge la 51 și a prelua controlul.

Republicanii pot păstra controlul și cu 50 de mandate, deoarece vicepreședintele Vance poate vota pentru departajare.

Noul Senat își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cele mai importante curse electorale pentru Senat

Pentru a câștiga majoritatea în Senat, democrații trebuie să păstreze cele 13 mandate pe care le apără și să obțină locuri deținute în prezent de republicani.

În Georgia, senatorul democrat Jon Ossoff îl înfruntă pe republicanul Mike Collins.

În Michigan, democratul Abdul El-Sayed și republicanul Mike Rogers concurează pentru un mandat rămas vacant, în timp ce în New Hampshire, democratul Chris Pappas îl înfruntă pe republicanul John Sununu, tot pentru un loc vacant.

Mandatele deținute de republicani le oferă democraților oportunități și în alte state.

În Maine, senatoarea republicană Susan Collins îl înfruntă pe democratul Troy Jackson, care l-a înlocuit pe Graham Platner, câștigătorul alegerilor preliminare, după retragerea acestuia în iulie.

În Carolina de Nord, democratul Roy Cooper și republicanul Michael Whatley concurează pentru un loc rămas vacant.

Curse strânse se desfășoară și în Ohio, Alaska și Iowa, în timp ce Texas și Kansas atrag tot mai multă atenție, pe măsură ce democrații caută noi posibilități de a obține majoritatea.

Deși democrații au un drum mai dificil către majoritatea din Senat decât către preluarea controlului asupra Camerei Reprezentanților, numărul tot mai mare de curse electorale competitive le-a îmbunătățit perspectivele de a câștiga camera superioară, potrivit analiștilor electorali.

Care sunt principalele teme ale alegerilor?

Costul vieții se află în fruntea preocupărilor alegătorilor, în condițiile în care creșterea prețurilor la benzină, cheltuielile cu locuințele și costurile asigurărilor medicale pun presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Drepturile reproductive rămân o temă importantă, alături de imigrație și de starea democrației americane.

Războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, precum și dezvoltarea rapidă a Intenligenței Artificiale și a centrelor de date au generat noi preocupări legate de securitate, locuri de muncă și costurile energiei.

Cine votează la alegerile intermediare?

Aproximativ 210 milioane de americani sunt înscriși pe listele electorale, reprezentând aproape opt din zece locuitori ai SUA cu vârsta de cel puțin 18 ani, potrivit USAFacts, o organizație nepartizană care centralizează date guvernamentale.

California are cei mai mulți alegători înregistrați, 23,2 milioane, urmată de Texas, cu 17,4 milioane, și Florida, cu 13,6 milioane.

Împreună, aceste trei state reprezintă aproximativ 26% din totalul alegătorilor înscriși pe liste.

La polul opus se află Wyoming, cu 278.468 de alegători, Vermont, cu 459.455, și Alaska, cu 603.310.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Camera Reprezentanților?

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea bloca proiectele legislative ale republicanilor și ar putea folosi comisiile parlamentare pentru a ancheta administrația Trump.

Democrații ar avea și posibilitatea de a declanșa procedura de punere sub acuzare a președintelui, prerogativă care aparține exclusiv Camerei Reprezentanților.

Controlul asupra acestei camere le-ar oferi, de asemenea, o influență mai mare asupra finanțării guvernului federal.

Orice proiect de lege trebuie aprobat de ambele camere, astfel că un Senat controlat de republicani nu ar putea adopta singur legi.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Senatul?

Un Senat controlat de democrați ar putea bloca proiecte legislative și ar putea respinge persoanele nominalizate de președinte pentru diverse funcții, inclusiv judecători federali, judecători ai Curții Supreme, membri ai guvernului și ambasadori.

Din acest motiv, controlul asupra Senatului are consecințe care depășesc următorii doi ani.

Judecătorii federali sunt numiți pe viață, astfel că deciziile lor pot influența sistemul judiciar mult timp după încheierea mandatului unui președinte.

Senatul este și camera în care se desfășoară procesul unui președinte pus sub acuzare de Camera Reprezentanților.

Demiterea președintelui necesită o majoritate de două treimi, prag pe care niciunul dintre partide nu pare să îl poată atinge.

Dacă democrații câștigă ambele camere, vor deține întreaga putere?

Nu. Trump ar rămâne președinte și ar putea respinge legile prin veto. Pentru anularea unui veto prezidențial este necesară o majoritate de două treimi în fiecare cameră a Congresului.

Regulamentul Senatului prevede, de asemenea, că sunt necesare 60 de voturi pentru încheierea dezbaterilor asupra majorității proiectelor legislative, deși anumite legi bugetare pot fi adoptate cu majoritate simplă.

Prin urmare, o majoritate restrânsă nu garantează că un partid își poate pune în aplicare programul politic.

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea iniția o nouă procedură de punere sub acuzare împotriva lui Trump, care a trecut deja de două ori prin această procedură.

Totuși, demiterea unui președinte necesită o majoritate de două treimi în Senat.

Când vom afla rezultatele?

Primele rezultate vor începe să apară după închiderea primelor secții de votare, pe 3 noiembrie, la ora 18:00 pe Coasta de Est a SUA (01:00 miercuri, ora României), însă în unele curse foarte strânse ar putea trece mai multe zile până la stabilirea câștigătorilor. Rezultatele anunțate în noaptea alegerilor sunt preliminare.

Numărarea finală a voturilor poate dura zile sau chiar săptămâni, deoarece autoritățile trebuie să centralizeze voturile prin corespondență, buletinele de vot provizorii și celelalte voturi rămase de numărat înainte de validarea rezultatelor.

Ritmul diferă de la un stat la altul. Anumite curse electorale ar putea necesita organizarea unui nou scrutin.

În Georgia, dacă niciun candidat pentru Senat nu obține majoritatea voturilor, va fi organizat un al doilea tur pe 1 decembrie.

Deoarece republicanii au fost, în mod tradițional, mai puțin deschiși decât democrații să voteze prin corespondență, în unele state rezultatele inițiale ar putea indica un avantaj al candidaților republicani, care să se reducă sau chiar să dispară după numărarea voturilor rămase. Acest fenomen este cunoscut drept „mirajul roșu” și s-a manifestat mai ales în 2020.

„Mirajul roșu” a fost folosit de Trump pentru a minți că alegerile din 2020 au fost furate și că el l-a câștigat de fapt. Donald Trump a pierdut decisiv acele alegeri în fața lui Joe Biden. Trump continuă să mintă până în prezent că a câștigat acele alegeri.

În statele care numără mai întâi voturile prin corespondență, se poate produce fenomenul invers. O întârziere a numărării voturilor sau schimbarea candidatului aflat în frunte nu reprezintă, în sine, dovezi ale unei fraude electorale.

Alegerile vor decide cine elaborează legile, cine supraveghează activitatea administrației și cine controlează cheltuielile federale, stabilind astfel raportul de forțe politice pentru restul mandatului lui Trump.