În aprilie 2023 pensiile nu vor fi indexate cu valoarea inflației de la sfârșitul anului 2022, așa cum prevede legea, ci doar cu cel puțin 14%. O spune ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, în cadrul emisiunii Rezoomat cu Ileana Pîrgaru de la RLIVE TV.

Potrivit oficialului, statul nu are suficienți bani pentru a acoperi inflația, iar din acest motiv indexarea pensiilor va fi una mai modestă în 2023.

„Este foarte foarte scump și este posibil să nu ne ajungă bani pentru a indexa pensiile integral la această valoare. Având o creștere cu 30 la sută în condițiile în care economia nu a crescut atât și nici contribuțiile sociale din care se plătesc pensiile. Noi indexăm anual pensiile pentru ca să menținem o putere de cumpărare pentru pensionari, dar în momentul în care nu cresc încasările, atunci acești bani ar trebui să îi găsim din altă parte și creștem deficitul la asigurările sociale”, a menționat Spatari.

Amintim că în ultimul său raport, Banca Națională a Moldovei a anunțat că în condițiile în care inflația la sfârșitul 2022 va înregistra o valoare de circa 30% anual, indexarea pensiilor în aprilie 2023 în baza legislației existente va constitui o sarcina dificilă de realizat pentru bugetul public național. Astfel, potrivit BNM, există probabilitatea ca până la finele trimestrului I din 2023 mecanismul de indexare a pensiilor să fie modificat. În context, BNM susține că ar putea fi implementată o altă abordare, adică să fie identificată o nouă formulă de indexare, însă nu a oferit mai multe detalii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#indexare #Marcel Spatari #pensii

Fostul director și trei angajați ai Centrului de Plasament din Bădiceni, raionul Soroca, au fost trimiși în judecată pentru exploatarea prin muncă a persoanelor cu dizabilități, anunță Procuratura Generală. Astfel, justiției au fost deferiți fostul director al Centrului de Plasament și alți trei angajați, aceștia fiind acuzați de comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane în scop de exploatare prin muncă, precum și a altor crime conexe.

Potrivit probelor administrate, victimele, aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate și dependență față de personalul instituției, au fost scoase din Centrul de Plasament și transportate la gospodării private.

„Persoanele au fost obligate să efectueze, în mod repetat, munci agricole, îngrijirea animalelor, lucrări gospodărești și servicii de îngrijire, fără a fi remunerate și fără posibilitatea reală de a refuza munca sau de a părăsi mediul de exploatare. În unele cazuri, pentru menținerea controlului asupra victimelor a fost utilizată violența fizică, intimidarea și presiunile psihice.

În privința uneia dintre victime, după pornirea urmăririi penale, au fost exercitate presiuni în scopul determinării acesteia să își modifice declarațiile. Pentru aceste acțiuni a fost pornită o cauză penală privind o infracțiune contra justiției, aceasta fiind expediată în instanță concomitent cu cauza privind traficul de ființe umane”, se arată în comunicatul emis de PG.

Potrivit acuzării, persoanele care activau în cadrul Centrului au folosit funcțiile deținute, relația de autoritate și încredere, precum și informațiile privind vulnerabilitățile medicale și sociale ale beneficiarilor pentru a facilita scoaterea acestora din instituție și exploatarea lor ulterioară.

Investigațiile au vizat, de asemenea, însușirea de către responsabilii instituției de plasament a prestațiilor sociale și a altor mijloace financiare care aparțineau beneficiarilor.

Acuzatorii spun că pe lângă infracțiunile menționate, urmărirea penală a constatat și comiterea faptei prejudiciabile vizând declarația necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice pentru o terță persoană.

Potrivit prevederilor Codului penal, faptele de trafic de ființe umane incriminate inculpaților se sancționează cu închisoare de la 7 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de la 2 la 5 ani.