Vor primi, în premieră, granturi nerambursabile de la stat pentru activități de ecologizare

17 companii din Republica Moldova vor primi finanțare nerambursabilă din partea statului pentru aplicarea principiilor economiei verzi în procesele de business. O decizie în acest sens a fost luată astăzi la prima ședință a Comitetului de coordonare al Programului de ecologizare a ÎMM, unde au fost examinate și selectate întreprinderile care vor beneficia de granturi mici de până la 200 mii lei în cadrul Etapei II a programului.

Din cele 17 companii selectate spre finanțare, 7 activează în domeniul serviciilor, 8 își desfășoară activitatea în sectorul industrial, iar 2 sunt din domeniul agroalimentar.

Astfel, mijloacele financiare nerambursabile vor fi transferate de ODIMM după investirea resurselor proprii ale ÎMM și prezentarea documentelor justificative. Alocarea mijloacelor financiare nerambursabile poate fi realizată în maxim 2 tranșe, după cum urmează:

I tranșă – 70% din suma finanțării nerambursabile se acordă după ce Beneficiarul va investi contribuția proprie de 30%, conform proiectului investițional;
II tranșă – 30% din suma finanțării nerambursabile este transferată Beneficiarului după prezentarea documentelor confirmative privind efectuarea investiției din prima tranșă acordată de ODIMM, conform proiectului investițional.

Acțiunile de ecologizare propuse de companiile selectate pentru finanțare vizează:

înlocuirea sursei de energie convențională prin instalarea panourilor fotovoltaice;
reducerea consumului de energie prin implementarea sistemelor de recuperare termică;
captarea și utilizarea apelor pluviale;
transformarea deșeurilor organice în proteine de înaltă calitate pentru sectorul piscicol, zootehnic, gestionarea resurselor de apă prin instalarea stației de epurare;
introducerea echipamentelor care permit reciclarea deseurilor textile în materie primă;
recilcarea deșeurilor rezultate în procesul filtrării uleiurilor presate la rece și folosirea în cosmetologie;
reciclarea deșeurilor rezultate în procesul restaurării anvelopelor și producerea pavajelor, bordurilor.

Pe parcursul derulării instrumentului de suport, 180 de ÎMM au efectuat autoevaluarea gradului ecologizări afacerii, 107 companii s-au înregistrat la Program, 80 manageri de companii au beneficiat de instruire privind „Elaborarea și implementarea Planurilor de ecologizare a ÎMM”, iar 48 de întreprinderi au aplicat dosarul pentru concursul Proiectelor investiționale în cadrul Etapei II. În final, 17 proiecte investiționale au fost eligibile spre finanțare, iar 11 proiecte investiționale au fost propuse pentru a fi plasate în lista de așteptare.

Secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin a accentuat că prin intermediul acestui instrument, companiile beneficiază de suport informațional, consultanță, mentorat, instruire și formare ecologică.

„Ministerul Economiei și Infrastructurii încurajează și sprijină antreprenorii din țară care vor să reducă impactul activității economice asupra mediului și să presteze servicii ecologice. Mai mult, aplicarea modelelor de producție și consum durabil va contribui la eficientizarea utilizării resurselor, promovarea exporturilor și crearea noilor locuri de muncă”, a punctat președintele Comitetului de coordonare al Programului, Iuliana Drăgălin.

Directorul ODIMM, Iulia Costin, susține că „Programul oferă o abordare integrată de susținere a ÎMM în introducerea practicilor de ecologizare sub două forme: non-financiară și financiară.”

#companii #ODIMM #finanțe

Comisia Europeană vrea să construiască o rețea feroviară de mare viteză care să lege principalele capitale în doar câteva ore, reducând considerabil timpii de călătorie. Berlin–Copenhaga în patru ore și Sofia–Atena în șase ore, susțin inițiatorii proiectului, transmite adevărul.ro.

Executivul de la Bruxelles a anunțat o viziune ambițioasă: trenuri care să atingă viteze de peste 250 km/h, reducând semnificativ timpii de călătorie.

Dacă proiectul va fi pus în aplicare, călătoria între Berlin și Copenhaga ar urma să dureze doar patru ore până în 2030 (față de șapte acum), iar între Sofia și Atena doar șase ore până în 2035 (în loc de aproape 14). Tallinn și Riga ar fi legate printr-o rută de o oră și 45 de minute, iar drumul dintre Lisabona și Madrid ar fi redus la trei ore, de la nouă.

„Planurile arată cum putem crea o rețea feroviară de mare viteză, cu adevărat europeană, până în 2040”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transporturi. El susține că o astfel de infrastructură ar face trenul o alternativă reală la zborurile pe distanțe scurte și medii în Europa.

În ciuda apelurilor repetate la o mobilitate mai verde, trenurile rapide transfrontaliere rămân o raritate. Lipsa infrastructurii adecvate, reglementările diferite, sistemele incompatibile și biletele greu de cumpărat fac ca rețeaua feroviară europeană să fie departe de un sistem unitar.

Potrivit publicației citate, în prezent, cei 12.128 km de linii de mare viteză sunt concentrați în patru țări: Franța, Germania, Italia și Spania. Europa Centrală și de Est rămâne „slab conectată”.

Pentru a tripla dimensiunea rețelei și a permite trenurilor să atingă viteze de peste 250 km/h, ar fi nevoie de aproape 546 miliarde de euro, potrivit estimărilor externe citate de Bruxelles. Finanțarea ar urma să provină din fonduri europene, contribuții naționale și investiții private.

Printre obiectivele anunțate se numără introducerea unui sistem unic de ticketing și armonizarea semnalizării la nivel european.

„Într-o zi, toți pasagerii ar trebui să poată cumpăra un bilet de tren transfrontalier – și, în viitor, chiar un bilet combinat tren-avion – de pe un singur site”, a spus Tzitzikostas.

Comisia intenționează să prezinte propuneri legislative în 2026 pentru a face acest lucru posibil și pentru a extinde drepturile călătorilor.

Scepticismul experților

Nu toți sunt însă convinși. Expertul feroviar independent Jon Worth a spus că lipsesc detaliile concrete privind finanțarea și proiectele specifice.

„Pot să vă dau un exemplu de linie care va fi construită sau de tren care va fi cumpărat ca urmare a acestui document și care nu s-ar fi făcut altfel? Nu, nu pot, pentru că, în esență, nu este un plan propriu-zis. Este mai degrabă o viziune aspiratională”, a spus el.

Worth amintește că Uniunea Europeană are deja un istoric lent în implementarea rețelelor transeuropene de transport.

„De ce ar fi diferit de data aceasta, doar pentru că stabilim un termen cu 10 ani mai departe și vorbim despre trenuri de mare viteză în loc de cele convenționale?”, se întreabă el.