Georgienii pregătesc demonstrații ample, luni, 20 iunie menite să sprijine aderarea ţării la Uniunea Europeană, după ce Comisia Europeană a recomandat Georgiei să aştepte înainte de a-i acorda statutul de candidat, deși în cazul Republicii Moldova și Ucraina a recomandat Consiliului European să susțină cererile de oferire a statutului de state candidate, cu anumite condiționalități.

Mai multe organizații georgiene au făcut apel, într-un comunicat de presă, la un „marş pentru Europa” luni seară, la Tbilisi, cu scopul de a „demonstra angajamentul poporului georgian faţă de alegerea sa europeană şi faţă de valorile occidentale”.

„Europa este o alegere şi o aspiraţie istorică pentru georgieni, pentru care toate generaţiile au făcut sacrificii. Libertatea, pacea, dezvoltarea economică durabilă, protecţia drepturilor omului şi justiţia sunt valori care ne unesc pe toţi şi care ar fi garantate prin integrarea în Uniunea Europeană”, au spus organizatorii în declaraţie.

Manifestaţiile îşi propun să trimită un semnal către Bruxelles, deoarece liderii UE vor discuta dacă să acorde sau nu statutul de candidat oficial Georgiei, precum şi Ucrainei şi Republicii Moldova în cursul acestei săptămâni.

Dacă Comisia Europeană a recomandat ca Ucraina şi Republica Moldova să primească statutul de candidat, în cazul Georgiei a precizat că trebuie mai întâi să efectueze reforme, în special politice, înainte de a putea revendica acest statut.

Executivul UE a recomandat ca Georgiei să i se „ofere perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene”, situaţie care însă nu are valoare juridică.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că „depinde de Georgia dacă o să accelereze (reformele) şi să se îndrepte către această uşă deschisă”.

Partidul Visului Georgian, aflat la putere la Tbilisi, s-a declarat „fericit” să aibă o „foaie concretă de parcurs”, însă „regretă” faptul că Comisia nu sprijină în prezent statutul de candidat.

În ultimii ani, Guvernul georgian a fost criticat din ce în ce mai mult cu privire la încălcarea drepturilor omului, ONG-urile exprimându-şi îngrijorarea cu privire la declinul libertăţii de exprimare.

Amintim că, la 17 iunie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să susțină cererea de obținere a statutului de stat candidat de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și Ucrainei, pe când în cazul Georgiei a venit cu recomandarea de a înfăptui reforme politice, iar ulterior solicitarea va trece în faza examinării.

Președinta țării, Maia Sandu a salutat această decizie, afirmând că „mizează că pe faptul că, la reuniunea din 23-24 iunie a Consiliului European, statele membre ale UE vor sprijini recomandarea Comisiei Europene și vor acorda țării noastre statutul de țară candidată”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cerere de aderare #Georgia #UE

Un raport transmis de CIA ministerelor de Externe europene le informează despre o posibilă operaţiune cu drone ruseşti împotriva obiectivelor lor strategice. Guvernele francez, spaniol şi italian ar fi fost avertizate în mod special cu privire la posibilitatea unui atac pe teritoriul lor dinspre mare, potrivit cotidianului spaniol El Mundo, preluat de Le Figaro, transmite News.ro.

Ziarul spaniol citează o sursă apropiată Ministerului Apărării din Lituania, care indică faptul că ar fi vorba de „drone lansate de pe mare, ascunse într-un container”.

Tipul de dronă care ar putea fi utilizat împotriva Franţei, Spaniei sau Italiei este un model Gerbera, cu o lungime de doi metri şi o anvergură a aripilor de 2,50 metri. Acest proiectil, cu o greutate de până la 18 kilograme, poate atinge o viteză de 160 km/h şi o rază de acţiune maximă de 600 de kilometri. Lansat la câteva sute de kilometri de coastă, zborul ar dura între una şi două ore. Gerbera ar putea, la impactul cu ţinta, să provoace un incendiu, să avarieze echipamente critice sau să determine închiderea unui aeroport, însă fără a fi capabilă să distrugă o instalaţie majoră.

Mai mulţi analişti din domeniul apărării consultaţi de El Mundo afirmă că acest raport foarte precis al CIA a fost luat foarte în serios de către autorităţile franceze. Această avertizare coincide, de altfel, cu convocarea excepţională de către Emmanuel Macron a liderilor partidelor la Palatul Élysée, pe 18 septembrie, care i-a alertat cu privire la „deteriorarea rapidă a situaţiei internaţionale”.

Legătura dintre aceste două ştiri nu este însă dovedită. Franţa, la fel ca Spania şi Italia, organizează alegeri în 2027, la care participă forţe naţionaliste, tentate să reducă ajutorul european acordat Ucrainei. Potrivit lui Keir Giles, analist britanic specializat în strategia militară rusă, „Rusia observă unde va avea cel mai mare impact fiecare acţiune din cauza lipsei de rezilienţă, a slăbiciunii apărării civile şi a fragilităţii politice”, spune analistul.

A doua zi după reuniunea de la Palatul Élysée, canalul Telegram Rybar, apropiat armatei ruse, a publicat o hartă a Mediteranei sub titlul „Medicina rusă împotriva aroganţei franceze”. Un text care însoţea postarea descria livrarea de drone Geran-5 către Algeria şi indica faptul că acestea ar putea atinge baze militare, fabrici aeronautice sau complexe petrochimice din sudul Franţei.

În ceea ce priveşte ideea de a lansa drone de pe nave, Rusia s-a antrenat deja în acest sens, după cum relata în septembrie 2025 publicaţia ucraineană Defense Express.

Dezvăluirea acestui raport al CIA alimentează, de asemenea, întrebările legate de vizita şefului puternicului serviciu de informaţii american, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Kremlinul a afirmat că acesta a venit pentru a purta discuţii cu serviciile secrete ruse. Potrivit Politico şi Wall Street Journal, acesta i-ar fi avertizat în privinţa oricărui atac sau provocare la adresa unei ţări membre a NATO. Această deplasare sugerează că americanii erau deja informaţi la acea vreme cu privire la intenţiile ruseşti împotriva membrilor NATO.

Încercările de destabilizare a ţărilor europene care susţin Ucraina s-au înmulţit în ultimul an. În septembrie 2025, 19 drone militare ruseşti au traversat graniţa poloneză şi au pătruns în spaţiul aerian al ţării. Mai recent, în august 2026, o tentativă de atentat cu o dronă explozivă împotriva aeroportului din Leipzig a fost atribuită Rusiei. Obiectivul acestor activităţi de sabotaj este, fără îndoială, acela de a semăna discordie în cadrul NATO şi de a îngrijora opinia publică europeană. Surse din serviciile de informaţii din ţările baltice, contactate de El Mundo, evaluează că această agresivitate sporită vizează, de asemenea, să răspundă la multiplele atacuri ucrainene împotriva infrastructurilor energetice ruseşti.