Serviciul de Informații și Securitate (SIS) urmează să fie supus unei reforme legislative ample, astfel încât să obțină mai multe împuterniciri, care în prezent nu le are și îngreunează sau împiedică efectuarea activităților ce prevăd prevenirea și asigurarea securității, inclusiv prin instituirea mandatului judecătoresc și a avertismentului oficial. Un asemenea proiect de lege a fost elaborat și înregistrat în Parlament de către un grup de deputați, în frunte cu președintele Legislativului, Igor Grosu, și președintele Comisiei securitate, apărare și ordine publică, Lilian Carp.
Potrivit proiectului de lege, mandatul judecătoresc ar urma să fie eliberat la solicitarea argumentată a conducerii SIS, fără necesitatea implicării procuraturii, organelor de urmărire penală, a procurorilor și nici ai judecătorilor.
„Aceste măsuri cuprinse în noul proiect de lege al SIS nu sunt noi fiind deja funcționale în mai multe țări europene, printre care România și țările baltice. Măsurile mai sus menționate au permis țărilor respective să contracareze atât activitatea de spionaj și sabotaj a Rusiei cât și contracararea războiului hibrid. Prin această nouă lege instituția se poate concentra nu doar pe sancționarea unor infracțiuni, ci mai ales pe prevenirea și contracararea acestora, astfel încât eventuale pagube sau ingerințe ale unor state ostile în activitatea internă a Moldovei să fie cât mai limitate sau eliminate cu totul. Elaborarea proiectului de Lege privind Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova, a fost examinată practica/legislaţia în domeniu a altor state cum ar fi: Germania, Franţa, România, Ucraina, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Serbia etc”, se arată în nota informativă a proiectului.
Totodată, inițiativa legislativă prevede introducerea avertismentului oficial, care va fi adresat unei persoane o prescripţie scrisă prin care se solicită persoanei vizate să respecte Constituţia şi alte legi ale Republicii Moldova, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să nu comită încălcări ale legii sau fapte ce prezintă pericol pentru securitatea naţională, aducând la cunoştinţă posibilele consecinţe legale.
„Un avertisment oficial poate fi dat atunci când există suficiente motive, bazate pe informaţia obţinută în activitatea Serviciului, de a indica că persoana poate comite încălcări care ar putea fi dăunătoare intereselor și/sau securităţii naţionale. Avertismentul oficial se aplică prin decizia directorului Serviciului sau a directorilor adjuncţi. Avertismentul oficial trebuie să fie dat personal, prezentându-l persoanei vizate contra semnătură. În cazul în care persoana avertizată refuză sau nu poate să semneze pe document, se întocmeşte un proces-verbal. Persoana avertizată este în drept să obţină copia avertismentului oficial”, arată în nota proiectului.
O noutate aparte a inițiativei este faptul că nici minorii nu vor scăpa de monitorizarea SIS-ului. Astfel, avertismentul oficial în privinţa minorilor se aplică în prezenţa reprezentantului legal al acestora.
„Despre aplicarea avertismentului oficial se anunţă procurorul general. Procedura aplicării avertismentului oficial se stabileşte prin act normativ al Serviciului”, se mai precizează în document.
Actul înregistrat în Parlament mai stabilește și statutul juridic al Institutului Naţional de Informaţii și Securitate – o subunitate a SIS, care realizează instruire specializată în scopul formării profesionale iniţiale şi continue şi recalificării angajaţilor Serviciului în domeniul securităţii naţionale, precum şi efectuării cercetărilor ştiinţifice în domeniul dat. În acest context, Institutul nu va face parte din sistemul naţional de învăţămînt şi educaţie, nu va fi supus dispoziţiilor în vigoare cu privire la autorizarea de funcţionare provizorie şi acreditarea instituţiilor de învăţămînt şi celor privind sfera ştiinţei şi inovării.
În proiect se reglementează și „statutul Biroului de Curieri Speciali, din subordinea SIS”, prin intermediul căruia Serviciul exercită atribuțiile privind curieratul diplomatic și curieratul special.
„S-a ținut cont de recomandările expuse în Avizul comun al Comisiei de la Veneţia, al Direcției societatea informațională și combaterea criminalității şi al Direcției drepturile omului (DDO) din cadrul Direcției generale drepturile omului și statul de drept a Consiliului Europei, pe marginea proiectului de lege nr. 281 pentru modificarea și completarea legislației moldovenești cu privire la așa-numitul „Mandat de securitate”, din martie 2017. Suplimentar, se preconizează consultarea proiectului vizat cu experții Comisiei de la Veneţia în vederea obținerii unui aviz din partea Comisiei”, se mai indică în document.
Proiectul de lege urmează să fie supus dezbaterilor în Comisiile permanente de profil, iar apoi în plenul Parlamentului.
Inițiativa legislativă poate fi consultată aici.

